Ministerul Sănătăţii a organizat un grup de lucru format din specialişti epidemiologi, microbiologi, de boli infecţioase şi de sănătate publică, ce au elaborat un document programatic privind principalele direcţii de acţiune care trebuie avute în vedere în perioada următoare în cele mai importante spitale din ţară unde pot apărea mai frecvent infecţii nosocomiale şi unde se înregistrează cel mai mare consum de antibiotice.
"În următoarele 2 luni vom începe în 70 de spitale de urgenţă, institute, spitale mari mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru a se identifica un calendar de măsuri privind resursele umane, dezvoltarea de ghiduri şi metodologii de diagnostic şi supraveghere a infecţiile nosocomiale şi rezistenţei la antibiotice, modificări în structura organizatorică şi de personal a unităţilor sanitare şi completarea echipamentelor şi dotărilor necesare activităţii în aceste domenii. Vrem să dezvoltăm programul de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale existent, care este în acest moment un program restrâns", a declarat consilierul onorific al ministrului SănătăţiiAlexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
Obiectivele şi principalele direcţii de acţiune ale planului MS sunt: creşterea capacităţii de diagnostic, prevenire şi control în cazul infecţiilor nosocomiale, îmbunătăţirea raportării infecţiilor nosocomiale, îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi limitarea rezistenţei bacteriene la antimicrobiene în mediul spitalicesc.
Alte direcţii de acţiune se referă şi la îmbunătăţirea performanţelor laboratoarelor de microbiologie şi a capacităţii de orientare clinică, eficientizarea activităţilor de prevenire şi control în cazul infecţiilor nosocomiale şi extinderea sferei de acoperire a acestora, îmbunătăţirea modalităţilor de utilizare a antibioticelor în spitale - prescrierea după protocoale, aviz specializat pentru antibioticele de rezervă, monitorizarea şi interpretarea rezistenţei bacteriilor cu risc major după standarde unitare. De asemenea, planul are în vedere şi creşterea nivelului de cunoaştere în cazul personalului medical privind infecţiile nosocomiale şi rezistenţa bacteriană cu modificarea percepţiei punitive a diagnosticării şi declarării acestora.
"Percepţia punitivă asupra infecţiilor nosocomiale trebuie să dispară, această percepţie punitivă de foarte multe ori a împiedicat raportarea reală şi cunoaşterea fenomenului din partea managerilor care aveau ca indicator de performanţă prezenţa acestor infecţii în spitalele pe care le coordonau şi acest lucru putem să îl rezolvăm din punct de vedere administrativ. Nu există spitale de pe această planetă unde să nu existe astfel de infecţii. Important este să le depistăm şi să încercăm să evităm cazurile grave de infecţie şi cazurile de infecţie produse de germeni multirezistenţi", a mai spus Rafila. El şi-a manifestat speranţa ca începând din 2017 să fie implementat un set de 13 - 14 acţiuni specifice fiecărui spital cu indicatori foarte clar măsurabili, care să răspundă tuturor întrebărilor şi preocupărilor atât pentru personalul medical, cât şi pentru publicul larg.
"Nivelul de raportare în România a infecţiilor nosocomiale este undeva în jur de 0,25% de persoane internate în spital. Practic asta înseamnă că din 400 de persoane internate una are infecţie nosocomială, acesta este nivelul de raportare din România. În Europa avem între 5 şi 7,5% cel puţin infecţii nosocomiale. Probabil că în termen de 30 de zile chestionarele vor ajunge în spitale", a mai spus acesta.
La rândul său, medicul infecţionist la Institutul Matei Balş, Gabriel Popescu, a afirmat că vor fi realizate ghiduri şi protocoale de combatere a infecţiilor nosocomiale şi de utilizare a antibioticelor în spital, care vor sta la baza activităţii de zi cu zi a compartimentelor.
