O prevedere legală introdusă anul trecut de Ministerul Sănătății, condus pe atunci de Nicolae Bănicioiu, scoate de pe piață, încet, dar sigur, sute de medicamente inovative folosite în tratarea bolilor cronice.
Ieri, Asociația Română a Producătorilor Internaționale de Medicamente (ARPIM) a anunțat că de la 1 iulie, 123 de medicamente dispar de pe piață.
Din ele, 20 nu au generic
În plus, din acestea, 20 nu au generic (înlocuitor ieftin). Cele 123 de inovative sunt folosite în tratamentul bolilor cronice: 28 în cardiologie, 19 în neurologie, 8 pentru boli endocrine, 7 pentru afecțiuni respiratorii, 6 în oncologie și 6 în dermatologie. Practic, 800.000 de pacienți riscă să rămână fără tratament.
Problema pornește de la articolul 8.1 din Ordinul nr. 75, adoptat în 2015, care stabilește că, odată pierdut patentul, inovativele (decontate de stat) trebuie vândute la preț de generic. Asta în condițiile în care, în România ele sunt decontate la cel mai mic preț din grupul de referință format din 12 țări europene, motiv pentru care s-a și dezvoltat o piață paralelă - cu tranzacții de 600 de milioane de euro anual - prin care medicamentele sunt importate la noi, apoi exportate în alte țări.
„Un producător n-are niciun interes să-și reînnoiască autorizația aici pentru un medicament pe care va fi forțat să-l vândă sub valoarea de acum, stabilind, prin asta, un nou preț minim în grupul de referință care, în lanț, îi va afecta vânzările din Polonia sau Grecia, de exemplu” a explicat dr. Călin Gălășeanu, președintele ARPIM, care cere excluderea articolului din lege.
Ministerul ține la dialog
„Ministerul Sănătății va continua dialogul cu asociațiile producătorilor de medicamente și cu asociațiile de pacienți în ceea ce privește politicile și legislația medicamentului în România.(...) După ce producătorii vor depune dosarele de prețuri la termen, conform legii (1 martie 2016, n.r.), Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului vor analiza situația fiecărui caz în parte, astfel încât să se evite disfuncționalitățile în aprovizionarea de medicamente”, se arată în răspunsul oficial remis EVZ