Sistemul de sănătate din România riscă să intre în colaps. Fără o reformă rapidă, situaţia se va înrăutăţi semnificativ în următoarea perioadă, avertizează producătorii de medicamente, dar şi asociaţiile de pacienţi. 123 de medicamente ar putea dispărea din piaţă. Din cauza neînţelegerilor legate de preţ pe care statul le are cu producătorii, mii de pacienţi ar putea rămâne fără tratament. La baza dezastrului stau însă legi, ordine de ministru, ordonanţe de urgenţă, decizii administrative ale căror efecte cumulate în timp au adus sistemul de sănătate românesc pe marginea prăpastiei. Iar problemele sunt multiple. Cea mai controversată în acest moment este metodologia de calcul a preţurilor la medicamente.
„Avem un grup de lucru care lucrează la un nou ordin privind medicamentele pentru a fi introdus în lege”, a anunţat însăministrul Sănătăţii, Patriciu Andrei Achimaş Cadariu în cadrul „Health Forum – Finanţarea sistemului de sănătate 2016”, eveniment organizat de Intact Media Group la Palatul Parlamentului. „Reformele nu sunt suficiente şi fără surse de finanţare nu pot fi aşteptate schimbări importante. Avem mari probleme în organizare. Situaţia este acumulată în 25 de ani. Nu vreau să vorbesc de greaua moştenire. Avem o strategie 2014-2020, convenită cu toţi partenerii. Ideea este de a pune în practică aceste lucruri şi de a face aceste planuri de acţiune foarte clar definite”, a explicat ministrul Sănătăţii.
„Aşteptăm din partea ministerului o propunere pentru ca preţul medicamentului să nu mai stea în pixul unui ministru. Care va fi calculul, urmează ca ministrul de Sănătate în discuţiile cu experţii să stabilească. Invitaţia este de a veni în Parlament cu această propunere şi garantez sprijin din partea Parlamentului pentru procedura de urgenţă (...) Aşteptăm şi acum o politică a medicamentului, pe care România nu o are de 25 de ani“, a fost reacţia parlamentarului Florin Buicu, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.
Despre toate problemele sistemului de sănătate, despre preţurile medicamentelor şi dispariţia lor din piaţă, dar şi despre finanţarea insuficientă s-a discutat pe larg în cadrul dezbaterii organizate de Intact Media Group. Evenimentul a reunit principalii jucători ai domeniului: autorităţi (Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Parlamentul României, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate), producători de medicamente, manageri de spitale publice şi private, asociaţii de pacienţi.
La dezbatere au participat: PATRICIU ANDREI ACHIMAŞ CADARIU - ministrul Sănătăţii, VASILE CIURCHEA - preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, FLORIN BUICU - preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, MARIUS TĂNASĂ - vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, CĂLIN GĂLĂŞEANU - preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente şi Country Manager Bristol-Myers Squibb , RADU COSTIN GĂNESCU - preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, GÁBOR SZTANISZLÁV - director general Amgen, DRAGOŞ DAMIAN - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice şi CEO Terapia – a Sun Pharma Company, CRISTIAN ANDRICIUC – director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, VASILE CEPOI - preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.
Despre cum rămân pacienţii români fără tratament se vorbeşte de mult timp. „De 4 ani spunem că dispar medicamente şi doar acum există această explozie că dispar. Ordinul 75 e problema, e din 2009, e vechi, e depăşit”, a spus Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice şi CEO Terapia -a Sun Pharma Company în cadrul dezbaterii Intact. De aceeaşi părere este şi Călin Gălăşeanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente şi Country Manager Bristol-Myers Squibb. „Acum un an atrăgeam atenţia asupra a două probleme: subfinanţarea cronică şi limitarea accesului la terapie al pacienţilor cu medicamente inovative sau generice. Noi putem să spunem frumos că pacientul e în centrul preocupărilor, important e să aflam ce zice pacientul. Azi ne aflăm în faţa dispariţiei unei game foarte largi de medicamente. Una din cauzele principale anunţată de industria farma în ansamblu este scăderea preţurilor din iulie anul trecut. Acum suntem în faţa unei bombe cu ceas – metodologia de calcul al preţului. Acum o lună spuneam că 123 medicamente ar putea să dispară, depinde ce vor hotărî autorităţile. Un studiu efectuat cu un terţ arată că există 123 de medicamente inovative care ar putea să iasă din piaţă, unele dintre ele au pierdut patentul, multe sunt pentru boli cardiovasculare, altele sunt pentru afecţiuni oncologice. Total: 123. (...) Prevederile actuale din ordinul 75 au fost prost gândite din 2009 şi perpetuate ani de zile. Acum ele sunt anacronice, dar pot aduce deservicii în special populaţiei”, a explicat acesta.
Situaţia ar putea fi şi mai gravă, a dat de înţeles Marius Tănasă, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. „Avem 1.185 de notificări de necomercializare în ultimele 12 luni. Unele din motive de producţie, altele din motive comerciale. Majoritatea nu au fost însoţite şi de intenţia de retragere de pe piaţă. Probabil producătorii vor să vadă noua metodologie de calcul a preţurilor. Dacă ar fi renunţat la autorizarea de punere pe piaţă, ar fi fost mult mai dificil. Este clar că s-a produs o creştere a dorinţei de necomercializare a anumitor medicamente, ca urmare a scăderii preţurilor”, a explicat Tănasă.
Preşedintele CNAS a explicat, de altfel, că durează 12 luni până ca un medicament să dispară din farmaciile româneşti „Un deţinător care nu mai vrea să comercializeze un medicament pe piaţă trebuie să notifice ministerul. Este obligat 1 an să lase medicamentul. Vizavi de cele 123, trebuie stabilit dacă sunt DCI-uri sau forme comerciale. 6000 de medicamente sunt de toate”, a precizatVasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
În sistemul de sănătate, preţurile medicamentelor au ajuns legate, inevitabil, de dispariţia lor. „Am o listă de medicamente aproape imposibil de găsit în piaţă. Avem o problemă ciclică. Ne confruntăm o lună cu o problemă, apar însă alte probleme şi nu rezolvăm problema de fond. Ne-am adresat la Bruxelles, la Comisia Europeană. Fiecare îşi protejează cetăţenii, Polonia, Grecia. Ceea ce noi nu am înţeles şi nu am făcut până acum: nu am protejat cetăţenii”, a spus şi Radu Costin Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice. „Accesul pacienților la medicamente inovatoare este limitat și de transpunerea defectuoasă în practică a prevederilor legale aplicabile. Sunt medicamente care au solicitat compensare încă din 2014 și care încă nu au ajuns la pacienți, deși îndeplinesc toate criteriile și chiar pot aduce economii la bugetul sănătății. Mai sunt medicamente care așteaptă perioade lungi de timp până la stabilirea prețului, astfel că pacienții care vor să cumpere un tratament la liber nu pot să o facă, pentru că acesta nu are preț și prin urmare nu poate fi comercializat", a adăugat şi Gábor Sztaniszláv, director general Amgen.
De soluţionarea tuturor acestor probleme este răspunzător statul român. O spune răspicat şi ministrul Sănătăţii. „Trăim într-o regiune europeană cu ghiduri de practică. Ghidurile sunt azi un standard. Asta ne dorim pentru pacienţii noştri. Responsabilitatea e a statului. Când ai un buget de zece ori mai mic decât ţările standard, te afli în situaţia asta. Aici vine responsabilitatea statului de a creşte bugetul şi pentru asta trebuie să luptăm şi, până una alta, de a vedea cum îl manageriem. Asta e realitatea”, a explicat ministrul Achimaş Cadariu. „Banii s-au dublat şi tot nu ajung. De multe ori aud că s-au terminat banii după 10 zile. Niciun sistem nu cred că are bani suficienţi. Nimeni nu ştie câţi bani ar trebui să aibă sistemul de sănătate”, a adăugat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.
„Tot sistemul trebuie reorganizat. Spitalul nu este o instituţie bugetară şi nu se poate conduce după aceleaşi reguli, în comparaţie cu spitalele private, care au şi avantajul selecţiei pacienţilor. Trebuie o nouă lege a sănătăţii”, a conchis Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.
