Anul acesta, România se află pe locul al 33-lea în ceea ce priveste indicele de consum european pentru serviciile de sănătate, cu un punctaj de 478 puncte din maxim 1.000, comparativ cu locul al 32-lea din 2012 (cu 489 puncte). Doar Serbia stă mai prost decat România anul acesta. Olanda rămâne în top, obţinând 870 puncte din maxim 1.000. Ea este urmată de Elveţia, Islanda, Danemarca şi Norvegia.
Inechitatea dintre Europa bogată şi cea săracă este în evidentă creştere. Aceasta face ca interpretarea clasificării EHCI (Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate) să fie destul de complicată, explică dr. Arne Bjornberg, preşedinte HCP şi şeful cercetării.
Recomandările EHCI pentru îmbunătăţire
Serviciile de sănătate din România reflectă situaţia generală sumbră de zi cu zi, consideră dr. Bjornberg. Totuşi, echitatea la nivelul de bază pare să nu scadă, deşi mita pentru doctori constituie un tipar consacrat. Pacienţii români pot profita de reţetele electronice şi de informaţiile de pe internet în ceea ce priveşte produsele farmaceutice, deşi transparenţa ar putea dezvălui mai degrabă lipsa de medicamente disponibile… Când România, alături de Bulgaria şi Serbia, este pe roşu la toţi indicatorii privind rezultatele, situaţia este alarmantă. Pe termen scurt, în centrul atenţiei trebuie să fie menţinerea funcţiilor de bază, cum ar fi mortalitatea infantilă scăzută. Dar nici măcar aceste calităţi nu par să fie sigure în România de astăzi.
Cum stă România
La informarea şi drepturile pacienţilor stăm mai bine decat Serbia şi am obţinut acelaşi scor precum Spania, 92 La accesibilitate, timpii de așteptare pentru tratament, in mod surprinzător, avem acelalşi scor precum Anglia, Norvegia Malta și Polonia.
Dar la rezultatele tratamentelor suntem pe ultimul loc alături de Serbia. Toţi indicatorii sunt pe roșu, incluzand mortalitate infantilă, ratele de avort, anii de viaţă pierduţi a căror pierdere putea fi prevenită, depresie, infecţii MRSA (cu stafilococi meticilino-rezistenti ),
La gama de servicii medicale oferite suntem pe ultimul loc cu un scor de 63, printre indicatori se numără transplantul de rinichi la 1 milion de locuitori, includerea serviciilor de stomatologie in pachetul de bază, plăţile informale către doctori sau mita, ingrijirea bătranilor, operaţiile de cezariană.
In ceea ce privește prevenţia, nu avem probleme cu vaccinare anti HPV și consumul de zahăr, dar suntem pe roșu la vaccinarea copiilor, tensiune arteriala, alcool si activitate fizica.
In domeniul farmaceutic suntem pe roșu la majoritatea indicatorilor, incluzand accesul la medicamente noi, medicamente pentru artrită, pentru schizofrenie, tratamentele noi pentru cancer. (Click pe poza pentru a o vedea la o rezolutie mare)
Sistemele de sănătate bazate pe asigurări sunt superioare?
Sistemele de sănătate finanţate de asigurări („sistemele Bismarck“) par din ce în ce mai bune faţă de sistemele bazate pe taxe („Beveridge“) din EHCI. Există sisteme de sănătate reuşite finanţate din taxe, dar mai ales în ţările mici şi bogate, cum ar fi Danemarca, Islanda şi Norvegia. Majoritatea clară a ţărilor cu sisteme de sănătate cu performanţe superioare, cum ar fi Olanda, Elveţia, Belgia, Germania şi Franţa, se bazează pe asigurări (vedeţi mai jos clasamentul complet).
Impactul crizei
Pentru prima dată din 2005, când au început măsurătorile, Indicele de consum european pentru serviciile de sănătate (EHCI) poate detecta acum o diferenţă din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte serviciile de sănătate între părţile bogate şi puternice financiar ale Europei şi părţile mai puţin bogate, lovite de criză. În 2013 abia dacă mai există vreo ţară cu venit mediu în jumătatea de sus a Indicelui. Rezultatele unor tratamente, cum ar fi cele privind cancerul şi supravieţuirea bebeluşilor continuă să se îmbunătăţească în toată Europa. În vremuri de austeritate, ţările cu venituri mari prezintă îmbunătăţiri mai solide, determinând creşterea diferenţei faţă de ţările europene cu venituri scăzute şi medii.
Criza loveşte părţile mai sărace ale Europei, cu consecinţe in ceea ce priveste plata privată, așteptarea pentru tratament și accesul la medicamente. Dintr-un unghi diferit, probabil mai puţin atrăgător ca știre există și o veste bună: “asistența medicală europeană continuă să se îmbunătățească, în ciuda crizei”.
Un alt aspect, poate mai puţin evident, ar putea fi cel legat de “dreptul pacienţilor de a contribui la îmbunătăţirea asistenţei medicale”. In raport se subliniază că decalajul dintre pacienţi și profesionişti se diminuează: legislaţia privind drepturile pacienţilor şi implicarea în elaborarea de politici a devenit un standard in Europa.
