BusinessMark a organizat cea de-a treia ediție aHealth Forum, care a avut loc pe 12-13 aprilie, la Hotel Novotel din București. În cadrul Health Forum s-au punctat tendințele din domeniul sanitar și farmaceutic, fiind punctate cele mai recente schimbări în ceea ce privește vânzările de medicamente, noile reglementări din sistemul de sănătate, acreditarea și modernizarea spitalelor sau posibilitățile de finanțare din sistemul medical, în vederea stabilirii direcțiilor pentru 2016.
Prima zi a fost dedicată PIEȚEI FARMACEUTICE IN 2016 - NOI PRETURI, NOI REGLEMENTARI.  Speakerii care au discutat problematicile acestui domeniu sunt: FLORIAN BODOG, Secretar de Stat, Comisia pentru sănătate publică, Senatul României, CORNELIU FLORIN BUICU, Președinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, NICOLAE FOTIN, Președinte, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, LAURENȚIU MIHAI, Director Executiv, APMGR, DANIEL POPESCU, Corporate Affairs Manager, Eli Lilly, IULIAN TRANDAFIR, Director General, Farmexpert, CRISTINA MUNTEANU, Director Executiv, ADRFR, PETRU CRACIUN, Director General, Cegedim, ZSUZSA BERESCHI, Managing Consultant, Horváth & Partners, ALINA DAVID, Tax Manager, PKF Finconta, GABRIELA MILCEV, Avocat Partener, SCA MILCEV BURBEA; Consilier în proprietate industrială și Partener, SCPI MILCEV BURBEA. Evenimentul a fost moderat de ALEXANDRA MANAILA, Jurnalist.

”Problema dispariției medicamentelor de pe piață ne preocupă pe toți. Problema este deosebit de gravă pentru că trebuie să ne preocupăm foarte atent în ceea ce privește accesul populației la serviciile de sănătate și la medicamente. Există decizii luate de autorități și ministere care nu au fost analizate suficient în ceea ce privește impactul. Există un comportament necinstit în lanțul de distribuție farmaceutică. Importatorii și distribuitorii mari doresc să sancționeze acest comportament. Există firme care fac export paralel și nu asigură necesarul în piața internă, conform legii. E adevărat că acest necesar nu este foarte bine reglementat și nici sancțiunile pe care aceștia le-ar putea suporta nu sunt bine reglementate. Cred că și cei care fac distribuție profesionist ar trebui să își selecteze cu mai multă grijă colaboratorii și să ne asumăm anumite principii de etică. Comportamentul nostru, al tuturor factorilor implicați, este reflectat asupra stării de sănătate a pacienților și asupra imaginii noastre ca țară”, a declarat FLORIAN BODOG, Secretar de Stat, Comisia pentru sănătate publică, Senatul României. ”România nu are în prezent o politică publică privind medicamentele. Nu există o predictibilitate a businessului din domeniu având în vedere că prețul medicamentelor stă în pixul unui ministru. Principiile de stabilire a prețului medicamentelor ar trebui să fie introduse în Lege și să nu mai țină de culoarea politică a unui ministru. Am întrebat Ministerul care este modalitatea prin care va fi stabilit acest preț. În comisiile de specialitate sunt și specialiști. O să propunem o modificare la Legea 95 și apoi vom aștepta părerea Ministerul părerea pentru că am așteptat ani de zile propunerea acestei instituții”, a declarat CORNELIU FLORIN BUICU, Președinte, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților.

LAURENȚIU MIHAI, Director Executiv, APMGR, este de părere că România ar trebui să renunțe la reperul minimului european în stabilirea prețului medicamentelor. ”Vorbim despre o legislație strâmbă și șchioapă care este în curs de aplicare. Anul trecut lovitura a fost simțită în plin de generice, anul acesta va fi resimțit de originale. Avem produse similare pe piață. Statul garantează că sunt similare, dar același stat asigură un avantaj competitiv fostului original după expirarea patentului. În continuare nu vom ajunge nicăieri tratând numai efectele. Referitor la preț ar trebui să renunțăm la minimul european. Este aberant ca statul să fixeze prețul pentru medicamente care sunt libere pe piață. Statul are clawbackul cu care poate controla piața”, a afirmat LAURENȚIU MIHAI.

NICOLAE FOTIN, Președinte, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a vorbit despre problemele semnalate în domeniu. ”Pregătim un studiu al situațiilor apărute din februarie 2015 până acum de când am lansat platforma. Cele mai mari deficiențe de medicamente nu au avut ca și cauză exportul paralel. În plus, aceste probleme nu sunt numai în România. Sper ca din materialul pe care îl pregătim să ne dăm seama unde sunt problemele din România. Au fost peste 1.000 de sesizări și majoritatea aveau același subiect: lipsa unui produs”, a spus NICOLAE FOTIN. DANIEL POPESCU, Corporate Affairs Manager, Eli Lilly, a vorbit despre efectele reducerii prețurilor medicamentelor care a avut loc anul trecut. ”Profețeam anul trecut că după 1 iulie, după reducerea prețurilor la medicamente, vor dispărea anumite medicamente de pe piață. În ceea ce ne privește avem câteva medicamente fundamentale pentru tratamentul pacienților care dispar în mod constant. Prin urmare este clar că dacă până la 1 iulie 2015 acest fenomen era sporadic, de la 1 iulie ne confruntăm cu plângeri din partea pacienților pentru că nu-și regăsesc medicamentele necesare. Această măsură a fost în aparență una bună pentru pentru pacienți, dar în realitate a fost o măsură populistă care le dăunează”, a declarat DANIEL POPESCU.

IULIAN TRANDAFIR, Director General, Farmexpert, a punctat de asemenea motivele pentru care lipsesc medicamentele necesare de pe piață. ”Se discută foarte mult despre lipsa de medicamente care s-a cronicizat în a doua jumătate a anului 2015. Sunt trei motive pentru care pacientul nu găsește medicamentele: calitatea produselor, comerțul intracomunitar (cifrele sunt de 300 milioane pe an, părerea mea este că ar fi de 600 milioane pe an) și modalitatea de calcul a prețurilor. Revenind la comerțul intracomunitar, prețurile sunt stabilite pentru o piață cu o putere de cumpărare foarte mică. Nu cred că poate să spună cineva că prețul este controlat până la un punct și apoi să nu mai fie controlat. Medicamentele care merg la comerț intracomunitar nu sunt medicamentele ieftine pentru că nu este nimeni interesat. Sunt medicamente folosite pentru cancer, HIV/SIDA etc. Vă puteți uita pe siteul ANM pentru a vedea câte licențe sunt. Adaosul mediu este de 15-16% la export, adică undeva la 100 milioane de euro adaos”, a explicat IULIAN TRANDAFIR.

”Suntem în fața unui eșec de reglementare pe care autoritățile nu sunt dispuse să și-l asume sau să-l reglementeze. Nu avem instituții adecvate la economia de piață. România deține mai puțin de 1% din piața de medicamente din UE. Așadar România nu poate influența lucrurile la nivelul Uniunii. Recomandarea mea ar fi să ne rezolvăm problemele legate de preț. Referitor la comerțul intracomunitar, acesta reprezintă o chestiune pe termen lung pe care comunitatea europeană nu o va modifica de dragul nostru. Problemele noastre ne aparțin. Acest subiect putea fi rezolvat foarte simplu. Riscăm să construim tot felul de variante discriminatorii. Piața va crește probabil, dar datorită unui singur produs, cel destinat hepatitei, care a ajuns în cateva luni numărul 1 de pe piață. Este însă o expresie a modului dezechilibrat în care funcționează lucrurile”, a afirmat PETRU CRACIUN, Director General, Cegedim. ZSUZSA BERESCHI, Managing Consultant, Horváth & Partners, a vorbit despre problema fluxului de numerar care afectează jucătorii din piața medicamentelor. ”Sunt evidente problemele care apar la producători și distribuitori care suferă din cauza blocajelor financiare. Sunt o serie de ”incendii” care trebuiesc stinse la nivelul fiecărui actor de pe piață. Se evidențiază problema capitalului de lucru, în condițiile în care creanțele sunt primite la un an de la momentul vânzării. Instabilitatea pieței afectează distribuitorii și duc la o situație dificilă”, a afirmat ZSUZSA BERESCHI.

ALINA DAVID, Tax Manager, PKF Finconta, a vorbit despre problemele pe care factorii implicați le pot întâmpina atunci când au controale din partea autorităților. ”Când vin inspectorii în control, încearcă să găsească portițe pentru aplicarea de sancțiuni. Se leagă inclusive de promovarea vânzărilor care se poate face prin organizarea de evenimente, distribuirea de produse gratuite etc. Recomandăm clienților să meargă către avocați pentru a revizui contractele atunci când le încheie cu parteneri, contracte care implică anumite gratuități”, a declarat ALINA DAVID.

GABRIELA MILCEV, Avocat Partener, SCA MILCEV BURBEA; Consilier în proprietate industrială și Partener, SCPI MILCEV BURBEA, a punctat problemele care pot surveni în ceea ce privește proprietatea industrială în cazul medicamentelor. ”Există dispoziții foarte clare referitoare la modalitatea de alegere a denumirii unui medicament.ANM are în vedere siguranța și sănătatea pacienților, dar ANM nu are în vedere conflictele care se pot naște pe piața din punctul de vedere al mărcii, al ambalajelor și al altor drepturi. De aceea, pentru a evita conflicte care pot apărea după lansarea pe piaţă a unui medicament este necesară verificarea a priori a drepturilor celorlalţi jucători din piaţă”, a explicat GABRIELA MILCEV.

La finalul conferinţei, a avut loc un seminar interactiv care a avut la bază două teme de discuţii: CREATIVITATE ÎN FARMA. TRENDURI, SOLUȚII ȘI ABORDARI INTELIGENTE, susţinut de Teo Migdalovici, Ambasador Cannes Lions România şi CRITERII RELEVANTE ÎN ALEGEREA DENUMIRII UNUI MEDICAMENT, susţinut de Gabriela Milcev, Avocat Partener în cadrul SCA MILCEV BURBEA şi Iulia Burbea-Milescu, Avocat Partener în cadrul SCA MILCEV BURBEA.

Invitații celei de-a doua zile a evenimentului au fost: VASILE CEPOI, Președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, MIRCEA CINTEZA, Colegiul Medicilor din România, ALINA AMBROZIE, Director Executiv, Spitalul Ponderas, CARMEN ORBAN, Manager, Institutul Clinic Fundeni, FLORENTINA ALMAJANU, Director General, UNSAR, BOGDAN TANASE, Președinte, Alianța Medicilor, SERGIU NEGUȚ, Business Angel, Associate Dean at Maastricht School of Management Romania, IONUȚ LEAHU, Stomatolog, Owner, Clinicile Leahu, ANDREI NANU, Director Programe Educaționale, MedRight, DRAGOȘ ATANASIU, Senior Manager, Tranzactii, PwC Romania și OANA COSTAN, Director în cadrul CNAS. Evenimentul a fost moderat de ALEXANDRA M�"N�"IL�", Jurnalist. ALINA AMBROZIE, Director Executiv, Spitalul Ponderas, a vorbit despre procesul de acreditare a spitalului privat pe care îl reprezintă. ”Încă de la deschiderea spitalului în urmă cu 5 ani ne-am orientat foarte mult pe nevoile pacienţilor. De aceea am creat de la început proceduri şi protocoale dedicate. Am fost mereu deschiși spre îmbunătăţirea serviciilor în funcţie de feedback-ul dat de pacienţi. Cred că acreditarea spitalelor este un pas absolut necesar pentru a creşte calitatea serviciilor oferite pacienţilor. Sigură noastră obiecţie este ca listele cu indicatorii necesari au fost schimbate de multe ori şi nu aveam acces facil la ele. Aşteptăm şi noi cu emoţie acreditarea şi speram să avem un rezultat perfect”, a declarat ALINA AMBROZIE .

ANDREI NANU, Director Programe Educaționale, MedRight, a vorbit despre reducerea indicilor necesari pentru raportare. ”Se vor reduce semnificativ numărul cerinţelor în procesul de acreditare, dar nu pot spune exact cu ce număr. Cert este că nerespectarea cerinţelor poate avea conecințe nefaste în realizarea actului medical. Sigur ca atunci când personalul medical este acuzat de malpraxis se trece la aplicarea directă a unui set de norme legale actului medical. Legislaţia aceasta este tânără. Legiuitorul preia discuţii din domeniul academic şi le transpune în legislaţie. Legiuitorul intervine astfel foarte mult în actul medical. El nu poate însă să intervină în componenţa sa ştiinţifică şi tehnică. Am auzit de multe ori expresia “medicina este o artă”. Nu cred că mai este valabil. ”Artistul” nu mai are libertate în realizarea actului medical dacă domeniul este atât de reglementat. Dar este cunoscută foarte bine această reglementare?”, a punctat ANDREI NANU. ”În toată lumea, tratamentul unui bolnav este unul standard, în funcţie de protocoale. Atât timp cât aceste protocoale sunt respectate şi atât timp cât spunem adevărul nu ne mai putem simţi vulnerabili în faţa unui pacient. Dacă protocolul nu poate fi respectat din cauza lipsei unui medicament, de exemplu, trebuie să aflăm de ce nu îl avem şi să îi spunem acest lucru pacientului”, a declarat CARMEN ORBAN, Manager, Institutul Clinic Fundeni.

BOGDAN TANASE, Președinte, Alianța Medicilor, este de părere că în fiecare spital trebuie să existe o structură de control al calităţii și că personalul trebuie să fie compus din medici. ”În acest moment, politicienii le transmit pacienţilor că au dreptul la un tratament complet şi de calitate. Din păcate, acest lucru nu este posibil. Un singur exemplu ar fi radioterapia. În România numai 20% dintre pacienţi au acces la radioterapie şi asta naşte tesiuni de nedescris între medici şi pacienţi. Sigur că îi poţi spune pacientului situaţia, dar el este în faţa noastră şi nu în faţa celor care pot să facă posibil că tratamentul să fie aplicat tuturor”, a explicat BOGDAN TANASE.

SERGIU NEGUȚ, Business Angel, Associate Dean at Maastricht School of Management Romania, a subliniat faptul că abaterile cauzate de lipsa de resurse trebuie să fie semnalate autorităților. ”Dacă nu incriminăm abaterile generate de lipsa de resurse, dacă nu facem asta pentru a afla care sunt punctele crititce nu putem afla care sunt zonele cu cele mai mari probleme care pun în pericol viaţa pacienţilor. În Europa, pacientul este din ce în ce mai informat, îşi cunoaşte drepturile şi ştie ce trebuie să primească. Spitalele private sunt foarte obişnuite cu acest lucru și încearcă să afle de la pacienţi care este părerea lor despre absolut orice: tratament, personal, condiţii etc. Cred că s-ar putea aplica acest model și în spitalele de stat”, a precizat SERGIU NEGUȚ.

IONUȚ LEAHU, Stomatolog, Owner, Clinicile Leahu, a pornit la drum în 2009 cu un cabinet stomatologic mic, iar în prezent conduce un lanţ de clinici. ”Medicina dentară este diferită pentru că acest sector a fost externalizat imediat după Revoluţie şi a fost un şoc. Dintr-o dată medicii nu au mai primit bani de la stat şi au trebuit să se descurce. Nu activez în sistemul public, dar din ce ştiu de la colegii din mediul de stat acolo sunt multe probleme. Majoritatea pornesc de la educaţie, până şi criteriul după care un profesor îşi alege studentul pe care să-l pregătească este controversat. Cred că schimbarea ar trebui să înceapă de jos”, este de părere IONUȚ LEAHU.

FLORENTINA ALMAJANU, Director General, UNSAR, a precizat faptul că procesul de acreditare a spitalelor este foarte important și pentru asigurătorii privați. ”Acest proces de acreditare a spitalelor este foarte important şi pentru asigurătorii de sănătate pentru că ei sunt foarte interesaţi de cifre. Asigurătorii privați ar putea degreva statul de anumite cheltuieli prin decontarea directă la spitalele de stat”, a menționat FLORENTINA ALMAJANU.

La eveniment a fost prezentă și OANA COSTAN, Director în cadrul CNAS. ”Programele Naţionale de Sănătate s-au diversificat foarte mult, cum ar fi programele de oncologie, leucemie, diabet. De exemplu, în ultimii ani, în cazul diabetului, bugetul alocat a crescut de 6 ori, în timp ce numărul bolnavilor s-a dublat. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru radioterapie, anul acesta este dublu faţă de anul trecut. Programul de boli rare a fost de asemenea diversificat prin intorducerea de noi afecţiuni şi molecule noi. Din punctul de vedere al programelor curative CNAS a arătat că acestea sunt o prioritate. În continuare suntem deschişi la discuţiile cu pacienţii şi medicii pentru a îmbunătăţi aceste programe”, a declarat OANA COSTAN.

DRAGOȘ ATANASIU, Senior Manager, Tranzactii, PwC Romania , a vorbit despre posibilitățile de investiții care sunt în sector. ”Toate conpaniile care arata că au o creştere sustenabilă pot fi cumpărate sau pot intra într-un parteneriat valoros. În condiţiile în care concurența în domeniul privat creşte ne aşteptăm şi la altfel de creșteri decât cele organice şi anume creșteri prin achiziţii. Cred că acest demers al companiilor private este de bun augur pentru întreg sistemul saitar. Cred că şi anumite probleme din sistemul de stat se pot rezolva cumva natural prin concurenţa reală pe care o face sectorului public. Este drept că este foarte greu să modifici ceva semnificativ în sectorul public, dar din interacţiunea dintre cele două părţi încet fiecare parte va avea de câştigat”, a mai afirmat DRAGOȘ ATANASIU.

Sursa