Liviu Deacu, medic specialist medicină internă și nutriționist – dietetician afirmă că dietele personalizate sunt de multe ori o negociere între pacient și medic și nu ceea ce ar trebui să însemne de fapt acest termen. “A fost foarte la modă să se discute despre diete personalizate. Eu consider că acest lucru nu se poate face la o singură ședință, ci doar tatonând, verificând, făcând recomandări, testându-le, făcând din nou recomandări, iar testându-le. Deci, se face printr-o tatonare care se desfășoară pe o anumită perioadă de timp suficient de lungă și nu de la prima ședință să i se spună omului că o anume dietă i se potrivește. Ceea ce se numea până acum dietă personalizată era un fel de poker între client și dietetician, în sensul că clientul se prezenta cu setul de alimente care îi plac lui, dieteticianul venea cu setul lui de alimente pe care le recomanda și se ajungea la o înțelegere comună. Ori, asta nu mi se pare știință, este negociere sau poker. Știința ar fi dacă tu explorezi ceea ce se potrivește clientului. Dacă ar fi să justificăm conceptul de dietă personalizată ar trebui să se facă un test genetic”, explică medicul clujean Liviu Deacu.
Pe de altă parte, potrivit specialistului clujean, nici testele genetice nu sunt atât de relevante pentru că alimentele sunt în măsură să modifice citirea genelor. “Aceste influențe epigenetice se exercită printr-o alimentație corectă. De exemplu, eu mi-am făcut acel test și am constatat că am destul de multe variante genetice nefavorabile în raport cu media populațională. Dacă ar fi să iau în considerare rezultatul testului, ar trebui, la ora asta, să fiu obez, să am diabet, să nu am energie pentru a practica sport și să fiu îmbătrânit. Totuși, anul acesta împlinesc 50 de ani și am o stare de sănătate și un aspect fizic care nu corespunde cu vârsta. Iată în felul acesta o dovadă vie că stilul de viață (și se știe acest lucru din cercetările făcute) poate să influențeze citirea genelor pe termen lung. Din motivele menționate, nici măcar acest test genetic nu justifică nebunia aceasta după așa zisa dietă personalizată”, subliniază Liviu Deacu.
Site-urile sunt pline cu articole care promit că putem slăbi 10 kilograme într-o lună. Acest lucru este total nesănătos și ne afectează pe termen lung. “Ritmul de slăbire normal al unei persoane este undeva între 2 și 3,5, maxim 4 kilograme pe lună, în caz de prestație foarte bună. Un ritm de slăbire de peste 6 kilograme pe lună și pe termen lung nu poate să fie sănătos. Cote mai mari de slăbire de 6-7 kilograme pe lună se pot atinge doar în primele două săptămâni, dând jos o cantitate mare de apă din organism”, spune medicul.
Mulți dintre noi am testat pe propria piele sau avem prieteni și rude care după o cură de slăbire s-au îngrășat mai mult decât înainte de a începe să slăbească. De ce se întâmplă acest lucru? “Greșeala nu se face din momentul în care ai atins greutatea ideală, ci cel mai adesea se face în timpul procesului de slăbire condus greșit, în care ai pierdut un procent prea mare de masă musculară (până la 10% este în regulă, între 10 și 25% este acceptabil, dar dincolo de acest procent este foarte rău și crește mult riscul de reîngrășare). Doar când ai ajuns la greutatea ideală ajungi să fii stabil nutrițional și aici intervine noțiunea de stabilitate nutrițională care este cu atât mai mare cu cât ești mai aproape de greutatea ideală. Orice exces de greutate aduce o instabilitate. Cu cât e mai mare excesul de greutate, ești mai instabil. Prin urmare, dacă tu ai slăbit corect, fără să faci cele două greșeli (scădere excesivă de masă musculară și slăbire doar parțială), la sfârșit ai o stare de nutriție ideală, care este stabilă și care presupune totuși 30 de minute de sport pe zi și o alimentație sănătoasă”, declară Liviu Deacu.
Alimentația și sportul merg mână în mână în curele de slăbire științifice, făcute ca la carte. Clujeanul Liviu Deacu le recomandă clienților sportul nutrițional. “Sportul nutrițional este termenul pe care îl folosesc eu pentru că lipsește, el nu este încă desemnat. Există nutriția sportivului care înseamnă să folosești nutriția ca mijloc pentru a crește performanțele sportive, ca scop. Sportul nutrițional este invers: să folosești sportul ca mijloc pentru a obține o îmbunătățire a stării de nutriție. Dacă am definit bine scopul, sportul nutrițional presupune să intervii cu activitate fizică de o asemenea manieră încât să influențezi favorabil compoziția corpului, în sensul de a reduce masa grasă care este în exces și de a favoriza masa musculară. Atenția mare se concentrează pe reducerea masei grase”, spune specialistul clujean.
Sunt cazuri când cei care vor să dea jos kilograme fac sport, dar rezultatele nu se văd. “Noi putem să ardem doi carburanți și nu unul singur. Putem să ardem carbohidrați, să zicem glucoză și putem să ardem grăsimi. Noia ardem întotdeauna din ambele, dar în proporții diferite. Dacă ne apropiem de extrema în care ardem grăsimi și nu prea ardem glucoză, atunci noi dăm jos din grăsime, adică obținem exact ceea ce dorim și fiindcă nu scade glucoza din corp, nu scade glicemia și nu ni se face foame. Dacă vom arde glucoză și nu grăsimi, în primul rând nu dăm jos nimic din depozit și nu are loc o scădere reală în greutate și glucoza arsă care s-a pierdut conduce la o foame inevitabilă care va aduce la loc caloriile. Atunci, noi trebuie să optimizăm exercițiile fizice care să crească cât mai mult procentul de grăsime ca și combustibil ars și să fie cât mai mic procentul de carbohidrați”, explică Deacu.
Medicul clujean adaugă că factorul care determină proporțiile între cei doi carburanți arși cu ocazia practicării sportului este intensitatea efortului pe care putem să ni-l imaginăm ca fiind pe o scară de la zero, când stăm pe scaun și la un maxim când fugim după autobuz ca să îl prindem.
“Ca exemplu de sport cardio, să considerăm că avem o persoană destul de bine antrenată, care practică sport cel puțin o dată la două zile o oră, va efectua antrenamentul de cardio pentru ardere maximă de grăsime într-o formă de alergare ușoară pe care poți s-o numești jogging. Dacă persoana este foarte neantrenată, acea alergare ușoară de jogging va deveni un mers mai grăbit”, subliniază Liviu Deacu.
Specialistul clujean este adeptul alimentației vegetariene. El consideră că alimentația sănătoasă este cea vegetariană, sau cel puțin cât mai vegetariană. Dar pentru a avea un regim alimentar vegetarian sănătos trebuie respectate câteva reguli. “Alimentația trebuie să fie integrală, constituită din vegetale integrale, adică să nu fie procesată și în plus trebuie să avem grijă să existe un echilibru între toate grupele alimentare vegetariene, care sunt șase la număr: cereale, legume, fructe, leguminoase uscate (fasole boabe, mazăre boabe uscată, linte, năut, soia bob), fructe oleaginoase și verdețuri. Se pot lua mai multe porții pe zi din cereale, fructe și legume și este suficientă o porție pe zi din leguminoase, oleaginoase și verdețuri. Este bine să fie asociate mai multe alimente pe cât posibil la aceeași masă sau în ultimă instanță, măcar prin rotație pe termen lung. Nutrienții interacționează într-o rețea de nutrienți în care se potențează efectele pozitive”, conchide Liviu Deacu.
