Foto: AGERPRES FLUX / SORIN LUPSA

Cristian Buşoi spune că îşi doreşte ca în 2014 CNAS să nu mai reporteze pierderi şi cheltuieli pe anul viitor. El afirmă că este important ca populaţia să primească garanţia că toţi banii care se colectează prin intermediul asigurărilor sociale de sănătate se cheltuiesc corect, eficient şi transparent.

Preşedintele CNAS subliniază că cel mai important proiect este introducerea din 2014 a cardului electronic de sănătate, pentru că atunci frauda din sistem se va reduce şi va putea fi urmărit modul în care pacienţii sunt trataţi.

AGERPRES: La 15 ani de la înfiinţarea CNAS, cum vedeţi evoluţia instituţiei în acest răstimp şi cum aţi preluat-o?
Cristian Buşoi: Cred că în acest răstimp CNAS a jucat un rol benefic în sistemul de sănătate în România: a reuşit să eficientizeze anumite segmente ale sistemului de sănătate, a reuşit să aducă un plus de calitate prin toate politicile şi instrumentele pe care le-a avut la dispoziţie în relaţia cu furnizorii de sănătate, cu spitalele în primul rând, dar şi cu medicii de familie, centrele de imagistică, laboratoarele, cu cabinetele medicale în ambulatoriu şi serviciile de urgenţă. De asemenea, a jucat un rol foarte important în procesul de transparentizare şi eficientizare a banilor publici care se cheltuiesc în sistemul de sănătate din România.

AGERPRES: Cum vedeţi viitorul CNAS?
Cristian Buşoi: Cred că cel mai important lucru pentru CNAS, în perioada imediat următoare, este acela de a reuşi să ofere factorului politic şi opiniei publice, mass-media şi tuturor celor care urmăresc situaţia din sistemul de sănătate garanţia că ceea ce se colectează, prin intermediul asigurărilor sociale de sănătate, toţi acei bani care se află în bugetul CNAS se cheltuiesc corect, eficient şi transparent. Aici, un rol foarte important îl va juca procesul de finalizare a informatizării sistemului de asigurări de sănătate din România, de creare a unei structuri de control mult mai eficiente şi mai adaptate la complexitatea situaţiei sistemului de sănătate din ţara noastră şi, de asemenea, de creşterea implicării CNAS şi a CJAS-urilor în a se asigura că toţi pacienţii care sunt beneficiari de servicii medicale şi plătitori de asigurări de sănătate sau beneficiari prin intermediul legii a serviciilor de sănătate ca şi co-asiguraţi vor primi servicii de calitate.

AGERPRES: Înainte să fiţi preşedinte al CNAS aţi avut altfel de aşteptări de la instituţie, v-aţi fi dorit să arate altfel?
Cristian Buşoi: Cred că cele mai importante probleme care au existat în ceea ce priveşte CNAS şi pe care le-am resimţit înainte de a prelua mandatul au fost aceea a unei comunicări deficitare de foarte multe ori şi a unei transparenţe insuficiente. Aceste lucruri am încercat şi mă străduiesc şi, în cea mai mare măsură, am reuşit să le remediez. Casa a avut, uneori, imaginea unei instituţii cu oarecare probleme cu interese, cu probleme de comunicare, ceea ce era într-un fel nedrept faţă de situaţia de fapt. Casa este o instituţie complexă, cu oameni bine pregătiţi, cu foarte multă experienţă, care gestionează primul sau al doilea buget al ţării, dacă ne referim la instituţiile publice din România, ministere sau alte instituţii publice. Şi atunci e foarte important ca dincolo de munca de zi cu zi, de lucrurile care trebuie făcute în mod legal, regulamentar şi eficient, să existe şi o bună comunicare şi transparenţă, pentru că e normal ca mediul politic, mass-media şi opinia publică să dorească să ştie în amănunt pe ce se cheltuiesc banii lor.

AGERPRES: Care este principalul proiect pentru 2014 şi care vi se par cele mai spinoase probleme?
Cristian Buşoi: Cel mai important proiect strategic este ca de anul viitor să avem introdus cardul electronic de sănătate, pentru că atunci tot ceea ce înseamnă în acest moment servicii medicale indiferent că sunt reţete false, consultaţii raportate dar neexecutate, investigaţii de laborator închipuite, investigaţii de imagistică şi nereale şi aşa mai departe nu vor mai fi posibile. Frauda se va reduce foarte mult. Mai mult, vom putea urmări mai mult şi mai bine felul în care pacienţii sunt trataţi, cum sunt purtaţi între diverşi furnizori de sănătate, la ce nivel se rezolvă problemele. Va asigura foarte multă eficienţă şi transparenţă sistemului de sănătate.

AGERPRES: Cum este bugetul CNAS pentru 2014?
Cristian Buşoi: Mă bucur că avem un buget mai consistent, astfel încât anul viitor să reuşim să menţinem cea mai mare realizare din acest an care a însemnat de fapt aducerea la zi a plăţilor din sănătate, respectarea termenului european de 60 plus 30 de zile la farmacii, dar şi la alţi furnizori de servicii medicale. Cea mai spinoasă problemă cred că va rămâne cea a spitalelor, care reprezintă cel mai consistent buget după cel al medicamentelor, dar foarte apropiat ca şi valoare. Anul acesta, cu sprijinul Guvernului, al fondului de rezervă aflat la dispoziţia premierului, reuşim să ţinem spitalele pe ultima lună pe linia de plutire ca să nu fie probleme cu plata salariilor şi a utilităţilor, iar în bugetul anului viitor să fie o foarte mică diferenţă pe care o vom plăti pentru servicii de anul acesta. Pentru 2014, pentru prima dată în istoria de 15 ani a Casei, ne propunem să reuşim să menţinem anul la zi şi să nu mai fim nevoiţi ca în fiecare an să reportăm pierderi şi cheltuieli pe anul viitor.

AGERPRES: Aţi resimţit presiuni asupra dumneavoastră sau că aţi deranjat diferiţi furnizori din sistemul de sănătate de când aţi preluat mandatul de preşedinte al CNAS?
Cristian Buşoi: Nu am simţit niciun fel de presiune în mod special. Am comunicat şi comunic foarte intens cu toţi actorii din sistemul de sănătate, de la directori de spitale la reprezentanţi ai industriei farmaceutice, de dispozitive medicale, farmacişti, reprezentanţi ai laboratoarelor sau ai centrelor de imagistică etc. Având însă exerciţiul unei comunicări transparente şi corecte de şase ani în Parlamentul European cu diverşi actori, cred că dialogul se aşează pe principii corecte, transparente şi cinstite, presiunile nu au de ce să vină.

AGERPRES: În timpul când eraţi europarlamentar aţi sesizat anumite probleme ale CNAS. Acum, când le aveţi direct pe masă, cum le vedeţi?
Cristian Buşoi: Fiind trei ani în Parlamentul României în Comisia de Sănătate şi cinci ani în Parlamentul European în Comisia de Sănătate, am avut mereu informaţii legate de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate şi despre felul în care funcţionează CNAS, aşa încât principalele probleme pe care le-am găsit şi care ţin de finanţare şi de organizare plus încheierea cu succes a proiectului privind cardul electronic îmi erau cunoscute şi mă aşteptam să le întâlnesc. Nu aş spune că lucrurile s-au schimbat total odată cu preluarea mandatului, dar pot spune că am avut şi am acces la imagini mult mai detaliate şi am înţeles mult mai bine din această poziţie cum funcţionează în cel mai mic amănunt sistemul de sănătate din România.

***
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost constituită la 6 decembrie 1998. Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul naţional de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătăţii, prin intermediul direcţiilor sanitare judeţene.
În urma reformelor din domeniul sănătăţii de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarităţii şi încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziţie în 1998, timp în care direcţiile sanitare judeţene şi Ministerul Sănătăţii au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcţionat ca instituţii publice autonome, conduse de reprezentanţii asiguraţilor şi patronatului.

Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate şi a adus noi specificaţii: includerea obligatorie a populaţiei într-un sistem unitar de protecţie socială, alegerea liberă a medicului, a unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate, acordarea pachetului definit de servicii medicale - reglementate prin Contractul-cadru, finanţarea prin contribuţii şi subvenţii de stat, echilibrul financiar, funcţionarea descentralizată, solidaritate şi respectarea principiului subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, echitate şi accesibilitate în acordarea serviciilor medicale.

La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuţie care aparţinuse Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga/Documentare - Roxana Mihordescu)