Peste 200 de asistenţi medicali din ţară au participat, pe 3 iunie, la Galaţi, la Conferinţa naţională "Calitatea vieţii profesionale a asistentelor medicale; probleme şi soluţii. O strategie pentru apărarea intereselor asistentelor medicale", eveniment organizat în premieră în România, de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea" şi Sindicatul Solidaritatea Sanitară Galaţi.
Conferinţa a început cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria tuturor celor din sistemul de sănătate care au pierit la datorie, a doctoriţei Marlena Ştefan, din Galaţi, care a murit săptămâna trecută, după 12 ore de gardă epuizantă, precum şi în memoria membrilor echipajului elicopterului SMURD din Iaşi, prăbuşit joi, în Republica Moldova.
În cadrul conferinţei au fost prezentate 20 de teme de interes pentru asistenţii medicali, de la stresul profesional, impactul infecţiilor nosocomiale asupra activităţii şi tendinţa de migrare în interes profesional până la salarizare, finanţarea programelor de pregătire profesională sau necesitatea modificării actualului sistem de malpraxis.
Fiecare temă a avut ca punct de plecare un studiu socio-profesional realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", unica asociaţiei din România care derulează de zece ani astfel de cercetări în rândul personalului sanitar din România.
Potrivit studiului prezentat de Anca Ciora, asistent medical cu o vechime de 24 de ani la Spitalul Municipal Cluj, "30% dintre asistenţii intervievaţi în cadrul cercetării au dat răspunsuri care îi poziţionează în starea de maxim stres, cea care îi duce în zona de burn-out. Este vorba despre o stare de epuizare fizică şi mentală care poate duce până la suicid, pentru că persoana respectivă se simte neînţeleasă, simte că nu este apreciată. Studiul a mai arătat că, surprinzător, cei mai mulţi asistenţi cu nivel maxim de stres sunt de la chirurgie şi nu de la UPU, aceasta din cauza lipsei de personal de la chirurgie". Lipsa de personal provocată de fenomenul de migraţie a asistenţilor este concluzia relevată de un alt studiu, prezentat de Costel Gheorghe, asistent medical cu o vechime de 22 de ani, reprezentant al Federaţiei Sanitas şi DSP Călăraşi: "Din cele 369 asistente medicale intervievate, 37% nu sunt mulţumite de calitatea vieţii profesionale, iar mai mult de 60% vor să migreze. Motivele sunt lipsa satisfacţiei profesionale, căci se confruntă cu lipsa de medicamente, echipamente medicale şi apoi nivelul slab de salarizare. Pentru a stopa acest fenomen, ar trebui să existe o schimbare a legii de salarizare şi condiţii mai bune de muncă".
De altfel, scopul acestor studii socio-profesionale a fost acela de a identifica profesionist problemele cu care se confruntă personalul sanitar din România şi de a găsi soluţii ce se traduc prin proiecte de lege propuse forurilor decizionale ale ţării.
Potrivit lui Viorel Rotilă, director al Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", prin această modalitate s-a reuşit legiferarea sporurilor pentru menţinerea salariaţilor în sănătate şi s-a promovat iniţiativa de eliminare a discriminării salariale pentru 61.000 de angajaţi din sănătate, care primesc salarii diferite deşi au aceleaşi condiţii de muncă, vechime şi studii, temă ce urmează să fie discutată săptămâna viitoare de Guvern.
