1,4 miliarde de ceşti de cafea se beau pe zi în lume, iar în România, cafeaua este cea mai populară băutură după apa de la robinet, potrivit unor statistici Nescafé. Totuşi, la noi, se preferă cafeaua măcinată celei solubile, motivul fiind, în primul rând, o concepţie greşită care persistă încă printre români: că granulele instant ar fi artificiale, o imitaţie a cafelei obţinute din boabe.
De ce nu necesită fierbere
Ca în cazul oricărui tip de cafea, şi cea solubilă este, în majoritatea cazurilor, un amestec al celor două soiuri comune de boabe – arabica şi robusta – în proporţii diferite. „Cafeaua arabica reprezintă aproximativ 65% din totalul producţiei de cafea la nivel mondial, iar restul constă, în mare parte, din soiul de cafea robusta. Cafeaua arabica este aromată şi mai slabă, iar robusta, fiind mai tare, are un gust amărui“, explică Andreas Kouroumalis, business manager Nestlé România.
Pentru a obţine granulele instant, procesul este identic cu acela al preparării cafelei obişnuite până la un punct. Mai exact, după ce cafeaua a dat în clocot, aşa cum o prepară cei mai mulţi dintre noi acasă, producătorii de cafea solubilă fac un pas în plus: extrag apa din cafeaua lichidă. Astfel, obţin fie granulele mari, inegale – rezultatul procesului de îngheţare, fărâmiţare şi vaccum, fie granulele fine, aproape ca o pudră – printr-un proces de încălzire la temperaturi ridicate şi uscare cu spray.
Aşadar, cafeaua din granule solubile nu mai necesită fierbere, fiind deja, în termeni simpli, cafea fiartă şi deshidratată. Tot ce facem noi atunci când preparăm o cană de cafea instant este să o rehidratăm.
„Femeile însărcinate care nu au probleme de sănătate pot consuma zilnic aproximativ 200 mg de cafeină, din toate sursele: cafea, ciocolată, suc“, spune medicul nutriţionist Şerban Damian.
Mit: granulele, mai tari decât boabele măcinate
A devenit aproape un automatism: atunci când spui cafea solubilă spui cafea tare. Ei bine, nu este deloc aşa. Concentraţia de cafeină a unei cafele este, în primul rând, rezultatul numărului de linguriţe folosite la o ceaşcă, în mod evident.
Dar tăria este dată şi de amestecul de boabe din care este produs fiecare tip în parte. Astfel, un tip de cafea obţinută dintr-o proporţie mai mare de boabe robusta decât de boabe arabica va fi mai tare, având o concentraţie mai mare de cafeină. O cafea 100% arabica, în schimb, este mai slabă, indiferent că este preparată din boabe măcinate sau din granule instant.
„De altfel, există o concepţie greşită şi în ceea ce priveşte efectul de creştere a tensiunii arteriale după consumul de cafea, fie ea solubilă sau măcinată. Mulţi spun că au palpitaţii după ce beau cafea. Realitatea este, însă, că o persoană adultă sănătoasă, cu o alimentaţie echilibrată şi care consumă nu mai mult de două-trei căni de cafea pe zi nu prezintă creşteri ale tensiunii arteriale şi nici palpitaţii“, explică medicul Şerban Damian, specialist în nutriţie sportivă din Bucureşti.
Ajută la slăbit
Există mai multe studii care atestă beneficiile cafelei pentru menţinerea stării de sănătate în cazul adulţilor care nu suferă de boli de inimă sau de alte afecţiuni care o contraindică. În primul rând, ea acţionează benefic asupra funcţiilor cognitive, îmbunătăţind, cel puţin pe moment, capacitatea de memorare şi de concentrare.
În plus, cercetări realizate în ultimii ani arată că un consum moderat de cafea fără zahăr şi fără lapte oferă protecţie împotriva diabetului de tip 2, bolii Parkinson, bolilor de ficat. Un studiu al Şcolii de Sănătate Publică Harvard a demonstrat, de asemenea, că persoanele care beau maximum trei căni de cafea pe zi prezintă un risc mai mic de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cele care nu au acest obicei.
Un alt motiv pentru care specialiştii ne încurajează să bem cafea este că ajută la slăbit, cu aceeaşi condiţie: să fie băută fără zahăr sau miere şi fără lapte. „Cafeina stimulează metabolismul. Mai exact, face care organismul să folosească grăsimea ca substrat energetic. Acest efect al cafelei este potenţat în cazul persoanelor care fac mişcare“, precizează medicul Şerban Damian.
Totuşi, medicii atrag atenţia că un consum crescut de cafea vara grăbeşte deshidratarea, care apare oricum pe fondul temperaturilor crescute. De aceea, medicul Damian spune că, pe lângă apa pe care o aducem în corp prin cei 150 ml de cafea băută de maximum trei ori pe zi, ar trebui să consumăm şi alte lichide, pentru a evita deshidratarea.
Nu ţine locul micului dejun
Oricât de sănătoasă ar fi cafeaua, ea nu poate substitui o masă, aşa cum cred mulţi dintre noi. „Nici măcar dacă este cafea cu lapte, ea nu poate ţine locul micului dejun. În cel mai bun caz, ea poate completa masa de dimineaţă, care rămâne cea mai importantă masă a zilei“, subliniază specialistul Şerban Damian.
De altfel, cafeaua nu se bea pe stomacul gol, ci la o oră-două după ce am mâncat, pentru a evita riscul de tulburare a tranzitului intestinal.
Cum se poate prepara cafea solubilă acasă
