Prof. dr. Florian Colceag: „Nu există copil sau adult care muncind pe stres să ajungă să performeze”.
Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, medic neurolog şi psihiatru: „Dacă la modul normal, fără stres, se crede că noi pierdem circa două mii ne neuroni pe zi, atunci când suntem stresaţi se pare că ajungem până la zece mii de neuroni pierduţi”.
Potrivit unui studiu recent, realizat în 15 ţări europene, se pare că în ţara noastră trăiesc cei mai stresaţi oameni din UE! Datele arată că unul din doi români este stresat. Asta în timp ce media europeană este de doar 33%. Situaţia devine alarmantă devreme ce stresul se transmite de la adulţi la copii. Pentru cei mici, şcoala reprezintă o sursă frecventă de tensiune.
Prof. dr. Florian Colceag: „Stresul este folosit intensiv în educatie. Există şi teoria managementului stresului în educatie, care duce la dresură, nu la educaţie. Educarea copiilor înseamnă utilizarea potenţialelor naturale pe care le au. A învăţa să se descopere pe ei”.
Sincron prof. dr. Florian Colceag: „Fiind strânşi cu uşa, puşi să facă ceva, obligaţi, pedepsiţi cu nota, pedepsiţi cu corjenţa ...Ei intră într-un imperiu al fricii, nu al bucuriei descoperirii”.
Odată instalat, stresul poate avea consecinţe grave, spun la unison specialiştii.
Adrian Socol, psihoterapeut: „Dacă nu reuşesc să mă încarc din altă parte să spun aşa sau să folosesc surse de a ma relaxa în mod eficient cu timpul ajung să nu mai pot să fac ceea ce la început puteam să fac în mod eficient”.
Prof. dr. Florian Colceag: „De fiecare dată când ai un stres, practic îţi consumi energia adaptativă pe stresul respectiv, nu poţi să mergi mai departe. Ajungi să lucrezi ca un automat. Stresul provoacă frică. Frica nu produce inteligenţă, îmi pare foarte rău. Toate prostiile pământului ăsta s-au făcut pe frică”.
Jeni Chiriac, psihoterapeut: „Mulţi dintre noi nu ne dăm seama când suntem în situaţii stresante pentru că nu suntem atenţi la noi, pentru că suntem atenţi la alte lucruri, ne înstrăinăm de noi, ne îndepărtăm şi nu acordăm suficientă atenţie nevoilor noastre fiziologice cât şi psihologice şi din acest motiv organismul nostru ţine, dar este cu valabilitate redusă, dacă nu ai grijă de el”.
Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie şi medicină internă: „Stresul permanent al vieţii obişnuite are influenţe rele pt că declanşeaza ceea ce se cheamă în fiziologia animalului reacţia de fugă sau atac. Numai că animalul fuge sau atacă în timp ce noi stăm frumos şi zâmbim şi ne enervăm interior.
Ori această reacţie duce la creştere de tensiune, la creşterea frecvenţei cardiace, la modificarea diverselor secreţii endocrine, ceea ce are un efect rău asupra sănătăţii”.
Adrian Socol, psihoterapeut: „Pot să apară probleme cu stima de sine pentru că nu mai fac faţă, am eşuat, că nu mai sunt la fel ca înainte”.
Peste trei milioane de elevi merg la şcoală. Mulţi dintre ei au profesori care folosesc frecvent metode de predare ca-n armată.
Prof. dr. Florian Colceag: „Noi nu facem educaţie în şcoli, facem instruire. Instruirea este o formă de dresură”.
Există stiluri de predare care elimină stresul. Stilul pe feedback, stilul pe dezbatere. Copiii vin cu ideile lor, au întrebări de pus, află informaţii pe care le doresc, pentru că au pus întrebarea respectivă.
Elevii care se simt stresaţi pot cere ajutor în primul rând psihologului şcolar. Acolo unde există... Următorul pas ar fi ca cei mici să discute cu părinţii, familia sau cu o persoană în care au încredere. Iar în situaţile grave, minorii pot cere ajutorul Organizaţiei Salvaţi Copiii sau pot apela Telefonul Copilului. O viaţă sănătoasă înseamnă în primul rând o viaţă fără stres!
