Premierul britanic David Cameron a declarat că Marea Britanie va încerca să dubleze fondurile acordate cercetărilor despre demenţă. Astfel, de la 66 milioane lire sterline, bugetul acordat în 2015, ţinta pentru 2025 va fi ridicată la 132 milioane de lire sterline. Anunţul premierului a fost probabil provocat şi de presiunile exercitate de Societatea pentru Alzheimer, care a solicitat o creştere de şapte ori a fondurilor acordate cercetării în acest domeniu pentru care guvernul britanic cheltuie 50 de milioane de lire sterline în prezent. Opinia Societăţii este că investiţiile totale în cercetare şi tratarea demenţei ar trebui să fie egale cu cele din cancer. În Marea Britanie sunt afectaţi de demenţă 800.000 de oameni, în timp ce cifra la nivel mondial este de 44 de milioane. Îmbătrânirea populaţiei va duce la triplarea acestei cifre până în 2050.
Cea mai proastă zi din mandatul de preşedinte al SUA pentru Barack Obama a fost data de 14 decembrie 2012. În acea zi, 20 de copii şi 6 adulţi au fost împuşcaţi într-o şcoală din Newtown, Connecticut. La un an de la acel eveniment, administraţia americană anunţă, prin vocea vicepreşedintelui Joe Biden, suplimentarea bugetului dedicat sănătăţii mintale cu 100 milioane de dolari. „Faptul că mai puţin de jumătate din copiii şi adulţii cu probleme de sănătate mintală primesc tratament este inacceptabil“, a spus Biden, citat de Reuters. Totodată, Casa Albă a propus un buget de cheltuieli dedicat special unui program prin care profesorii americani vor fi instruiţi pentru a recunoaşte simptomatologia unei posibile tulburări mintale pentru a-i putea îndrepta pe acei elevi către tratament. La împlinerea unui an de la masacrul din Newtown, familia Obama va păstra un moment de reculegere în memoria victimelor.
„Lancet“ publică un editorial prin care avertizează asupra unei crize globale de malnutriţie acută severă la copii. Peste 19 milioane de copii sub 5 ani sufereau de malnutriţie severă în 2011, cei mai mulţi provenind din Africa şi sud-estul Asiei. Repetăm cifra: 19 milioane! Peste 7% din decesele din această grupă de vârstă sunt cauzate de malnutriţie. Noile recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii schimbă paradigma abordării acestei probleme prin fixarea ca obiectiv a tratării acestei patologii în afara spitalelor, nu prin internări. Astfel se speră reducerea costurilor cu tratamentul, evitarea riscului de a contracta o infecţie nosocomială şi faptul că aceşti copii vor putea rămâne alături de familie. Este subliniat că antibioticele trebuie folosite doar pentru copiii diagnosticaţi cu malnutriţie severă, nu şi pentru ceilalţi. Măsura se explică prin creşterea problemei mondiale a rezistenţei la antibiotice.
Continuăm să vă ţinem la curent în privinţa epopeii Obamacare, reforma sistemului medical american. Sătul de criticile aduse website-ului nefuncţional, dar esenţial pentru funcţionarea noului sistem de asigurări de sănătate, preşedintele Barack Obama a solicitat republicanilor, adversarii săi politici, să sugereze alternative de rezolvare a problemei. Obama a subliniat însă că reîntoarcerea la sistemul care permitea existenţa a peste 40 de milioane de americani neasiguraţi este exclusă: „Principalul meu mesaj este: nu ne vom întoarce înapoi. Chiar dacă aceasta pare a fi singura alternativă oferită de oponenţii Obamacare“. Preşedintele american a recunoscut că problemele de funcţionare ale healthcare.gov i-au creat dificultăţi uriaşe şi au deturnat atenţia de la beneficiile pachetului reformist propus de administraţia sa. Washington Post estimează că o treime dintre cei care au folosit site-ul până la 1 octombrie nu au fost corect înregistraţi de sistemul online. Mulţi dintre cei care s-au înregistrat înainte de această dată sunt contactaţi în aceste zile de oficiali şi rugaţi să verifice direct dacă cererea lor a fost luată în evidenţă de compania de asigurări medicale pentru care au optat.
AbbVie a anunţat rezultate pozitive pentru o nouă terapie administrată integral pe cale orală pentru hepatita C. Studiul de fază trei, numit Saphire II, a vindecat 96% din cei 394 de pacienţi rezistenţi la tratament implicaţi. Rezultatele sunt cu atât mai importante cu cât durata curei este redusă: 12 săptămâni. Mai multe companii farma au început să dezvolte terapii pentru hepatita C care nu includ interferon injectabil, iar acest anunţ poziţionează AbbVie în faţa competitorilor Merck şi Bristol-Myers. Regimul terapeutic AbbVie are însă un potenţial dezavantaj: pacienţii trebuie să înghită nu mai puţin de şase pastile zilnic.
Un nou antidiabetic, Dapagliflozin produs de AstraZeneca şi Bristol-Meyers, nu a fost întâmpinat cu reacţii pozitive de oficiali ai FDA (Agenţia americană pentru Alimentaţie şi Medicamente). „Agenţia nu a putut concluziona că beneficiile cardiovasculare pretins asociate cu folosirea Dapagliflozin depăşesc dezechilibrul provocat în malignităţi specifice sau riscurile de toxicitate observate asupra ficatului“, transmite agenţia Reuters comunicatul oficialilor americani. Interesant este că antidiabeticul este deja aprobat în Uniunea Europeană sub numele Forxiga. Agenţia americană a decis, în ianuarie 2012, să-l repună sub evaluare datorită unor noi studii. Concluzia de mai sus este urmarea acestei evaluări. Analiştii Reuters estimează vânzări mondiale de 800 milioane de dolari în 2019 pentru Dapagliflozin.
Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite a menţinut amenda de 142 milioane de dolari dată companiei Pfizer în cazul antiepilepticului Neurontin. Pfizer şi-a promovat medicamentul pentru indicaţii neaprobate. Una dintre cele mai mari companii de asigurări medicale americane a plătit şi reţetele prescrise pentru patologii asupra cărora Neurontin nu are un efect terapeutic dovedit. Tulburarea bipolară, durerea neuropatică şi migrenele sunt bolile pentru care Neurontin a fost incorect prescris, precizează Reuters. În Statele Unite, medicii pot prescrie medicamente şi pentru patologii neaprobate de oficialii sistemului, dar companiilor farma le este interzis să promoveze medicamentele pentru indicaţii neaprobate.
