Acum mai bine de 20 de ani, aveam medici generalişti. Erau bugetari cu salarii comparabile cu cele ale medicilor din spitale, lucrau în cabinete de stat, cu dotări minimale. Populaţia era arondata pe străzi, comune, sate etc. Sarcinile includeau supravegherea mamei şi copilului, pacienţii cu tuberculoza erau supravegheaţi etc.
Ulterior, medicii au devenit specialişti şi primari de medicină de familie, arondarea s-a desfiinţat, cabinetele s-au vândut, medicii au căpătat libertatea de a se ocupa de cine doresc iar veniturile s-au centrat iniţial pe numărul de pacienţi aflaţi pe listă. Azi, aproape jumătate din veniturile cabinetelor medicilor de familie provin din servicii, profilactice sau legate de îngrijiri ale mamei sau copilului. Veniturile s-au diferenţiat, la fel şi unitatea medicilor s-a spart în două, câştigători şi pierzători, în funcţie de grosimea listei şi nu de capacitatea şi performanţa profesională.
