Ajutați-mă să înțeleg și eu ceva cât se poate de simplu: ce îi mai trebuia unui medic de talia Profesorului Lucan pentru a fi împlinit? A parcurs, la pas, cu lejeritate și pe binemerit, o desăvârșită carieră științifică, a urcat ușor și firesc toate treptele vieții universitare, a fost ultrarecunoscut de societate, a avut bani, glorie și toate cupele simbolice pline. Dar se pare că toate acestea nu au fost de ajuns și a vrut mult mai mult.
O să vă pripiți de îndată să spuneți că a vrut mai mulți bani și o să vă sprijiniți pe spusa conform căreia cei care au bani vor tot mai mulți bani. Eu mă îndoiesc că Profesorul Mihai Lucan a vrut mai mulți bani. A vrut ceva mai mult decât bani și putere, ceva mai mult chiar decât influență: a vrut să își arate (să ne arate) că e un zeu intangibil. Or, așa ceva nu au suportat nici măcar protectorii săi.