Ioana Gogănău, în vârstă de 26 de ani, era în anul IV de facultate când şi-a dat seama că nu va face rezidenţiatul în România. Şi-a evaluat obiectiv opţiunile şi, de fiecare dată, câştigătoare au fost alte sisteme de sănătate şi nu cel românesc. Ioana este unul dintre cei peste 14.000 de medici tineri pe care i-a pierdut ţara noastră în decursul ultimilor şase ani„Mă bucur că am făcut facultatea în Romania, am învăţat multe, dar în acest moment cred că am posibilităţi mai bune să mă dezvolt în afară. Am învăţat ce înseamnă să te descurci cu minimul necesar. Acum vreau să învăţ medicină de vârf”, a explicat pentru adevarul.ro tânăra care este în primul an la doctorat în Germania, la Heidelberg. Susţine că, în ţara sa adoptivă, problema cea mai obiectivă este limba. „La noi, în schimb, problemele sunt altele. Rezidenţiatul în România înseamnă pentru mine mai mult o luptă cu viaţa de pe azi pe mâine care, chiar şi în condiţii ideale în spital, îţi cam reduce din sporul şi din cheful de a învăţa şi a te forma profesional”, a mărturisit Ioana. Consideră că dacă ar fi în România, probabil că şi-ar dori să finalizeze cât mai repede rezidenţiatul astfel încât să poată lucra în spital pe un post de medic specialist. Asta în ciuda faptului că nici salariile acestora din urmă nu sunt satisfăcătoare. „Nu pot să mă decid ce e mai frustrat în a fi medic rezident: să nu ai nici o siguranţă personală a vieţii de zi cu zi, să simţi că te plafonezi sau să ştii că teoretic se pot face mai multe pentru un pacient sau altul şi să nu ai cu ce. Şi uneori la noi ai cu ce, dar nu ai cu cine. Or, în alte parţi altă grijă nu ai decât să înveţi din toate şi cât de mult te duce capul. Avantaje şi dezavantaje sunt oriunde”, a mai spus tânăra, care a adăugat că deşi e conştientă de dificultăţile prin care trec medicii români, cunoaşte cadre medicale extraordinare formate în ţară. A ales Germania pentru posibilităţile de cercetare Vestea că pleacă la doctorat în străinătate nu i-a încântat pe părinţii săi. „Cred că ar fi mai fericiţi dacă ar şti că pot să fac aceleaşi lucruri ca în afară undeva mai aproape de ei. Dar mă susţin cu toate că îmi reamintesc cu fiecare ocazie că ei ar prefera sa stau în România. În definitiv, se bucură că am găsit ceva care să îmi placă, dar ar fi fost şi mai fericiti dacă găseam ceva similar acasă”, continuă Ioana. A optat pentru un doctorat pe neuroregenerare în leziuni de coloană şi a ales Germania datorită posibilăţilor de cercetare oferite de Universitatea din Heidelberg, unde îşi desfăşoară activitatea. „Nu m-am hotarat exact ce direcţie voi urma după doctorat, dar sunt convinsă că ceea ce fac îmi deschide multe opţiuni şi că voi avea posibilitatea de a alege ce îmi voi dori la momentul respectiv”, a mai spus absolventa de medicină. Îşi doreşte ca pregătirea ei profesională să fie apreciată obiectiv E convinsă, însă, că dacă îşi va dori să revină în ţară, va avea de întâmpinat şi dificultăţi. „Nu îmi imaginez că o să apară brusc postul ideal sau că o să îmi facă cineva vreo favoare. Şi nici nu trebuie. Dacă o să mă întorc o să vin cu experienţă şi cu informaţie, îmi doresc doar ca pregatirea profesională să fie apreciată obiectiv. Şi îmi doresc să îmi pot practica meseria în condiţii cat mai bune”, a subliniat Ioana. E de părere că în medicină şi în educaţie, în general, e important să ai expertiză înainte de a face diverse propuneri prin care sistemul să fie schimbat din rădăcini.   „Aş avea multe exemple, dar chestiunile legate de fineţe, de asigurare a calităţii, de formare echilibrată sunt pentru ţări unde nu e lipsă de mănuşi în spitale. Că nu sunt bani asta ştim, dar să nu ne ascundem după deget. Tot timpul se găsesc ceva bani să facem schimbări care sună bine sau schimbări care par a economisi puţin pe de-o parte, dar care te costă de 10 ori mai mult pe termen lung. Din punctul meu de vedere, condiţiile din spitale şi salarizarea medicilor ar trebui sa fie o prioritate”, a conchis tânăra.

Citeste mai mult: adev.ro/mux8ka