Temperaturile ridicate la care se cumulează şi alţi factori de risc - hipertensiunea arterială, vârsta înaintată, efortul fizic în soare, mai ales la orele amiezii, hidratarea necorespunzătoare - pot duce la apariţia unui accident vascular ischemic. Care este influenţa caniculei şi cum pot fi prevenite astfel de evenimente, puteţi afla citind articolul următor.
Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, şeful Clinicii de Neurologie, Spitalul de Recuperare Iaşi: „Ne aflăm în plin sezon călduros, iar căldura poate constitui o veritabilă agresiune asupra întregului organism. În ceea ce priveşte bolile celebrovasculare, creşterea şi menţinerea ridicată a temperaturii mai multe zile în şir, poate conduce la precipitarea unor evenimente - în special cele din clasa ischemiilor cerebrale dar şi cele legate de hemoragii cerebrale. Căldura este în general generatoare de vasodilataţie (n.r.- creşterea diametrului arterelor şi venelor). AVC poate fi declanşat de temperaturi care depăşesc 40 de grade, atât la persoanele care se află în repaus, cât şi la cele care fac o activitate fizică într-un mediu cu căldură excesivă. Hipertermia perturbă mecanismele de reglare a temperaturii corpului, exercitate de sistemul nervos şi structurile specializate. Consumul redus de lichide, consumul de alcool şi lipsa curenţilor mai reci de aer, pot favoriza apariţia unor evenimente cerebral vasculare. În plus, nu trebuie uitat că circulaţia cerebrală depinde de cea generală şi în special de cea a inimii. O vasodilataţie poate afecta şi circulaţia periferică, mai ales la o persoană care merge sau stă mai mult timp în soare. Acest lucru face ca importante cantităţi de sânge să fie imobilizate la nivelul membrelor inferioare. Dacă există şi tulburări cardiace, atunnci e posibil ca la creier să nu ajungă suficient sânge şi să apară simptome cum ar fi o vedere tulbure, senzaţia de percepere a unor zgomote inexistente, tendinţa spre somnolenţă. Persoanele peste 60-65 de ani sunt mult mai vulnerabile.
Mersul şi expunerea la soare pot constitui un efort suplimentar pentru persoanele în vârstă
Uneori, suntem nevoiţi să ajungem într-un anumit loc. Atenţie însă: mersul şi expunerea la soare pot constitui un efort suplimentar pentru persoanele în vârstă. De aceea, este bine ca vârstnicii să evite deplasările şi expunerile la soare între 11-16.30, perioada cea mai călduroasă a zilei. Pe lângă pericolul vasodilataţii cauzat de temperaturile ridicate, trebuie menţionat şi faptul că prin expunerea la soare şi la căldură se perturbă mecanismele de menţinere a unor cantităţi de lichide în organism. Şi atunci sângele devine mai vâscos. Este aşa numita deshidratare în urma căreia sângele îşi modifică raportul dintre lichid şi celule circulante. Iar celulele circulante, printre acestea trombocitele, au tendinţa la agregare, la formarea unor grupări care pot constitui microemboli (n.r.- mici cheaguri de sânge) pentru circulaţia retiniană, renală dar şi pentru circulaţia cerebrală. Creşterea temperaturii exterioare duce la amplificarea consumului de oxigen şi a metabolismului, ceea ce se poate traduce prin modificările ritmului cardiac şi respirator în absentţa efortului fizic. Printre structurile biologice afectate de creşterea temperaturii exterioare se numără şi sistemul nervos şi pereţii arterelor. Se constituie în cele din urmă o suferinţă a mai multor organe şi se ajunge la coagularea intravasculară.
Vulnerabilitatea creşte atunci când se acumulează şi alţi factori de risc cum ar fi hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială, din cauza caniculei, nu mai poate fi menţinută în condiţii corespunzătoare. Sau efectul unor medicamente hipotensoare poate fi potenţat de căldură şi tensiunea scade sub limita eficientă pentru irigarea creierului, apărând astfel semnele ischemiei cerebrale. De asemenea, fenomenul de ischemie moderată sau chiar discretă se poate repercuta şi asupra inimii, ducând la formarea unor emboli - nu imediat, nu în cîteva secunde - dar în zeci de minute sau ore. Astfel, inima devine ea o sursă de emboli care vor ajunge în circulaţia generală. Şi dacă la nivelul membrelor inferioare o embolizare într-o arteră mică trece neobservată, la nivel cerebral lucrurile se pot complica şi pot apare accidente ischemice.
Semnele unui accident vascular cerebral ischemic
În general apar o serie deficite care se pot traduce prin: căderea, comisurii bucale, constituirea unei asimetrii faciale pe partea cu paralizia; un anume deficit - mâna de partea afectată nu mai are suficientă forţă; tulburarea de mers - pacientul are mersul asimetric, fără ritmicitatea necesară. Alături de paralizie, pot aprea şi tulburări de vorbire - pacientul stâlceşte cuvintele, poate să înţeleagă, dar nu mai poate vorbi în mod corect. Acestea sunt semnele unui avc ischemic obervate frecvent de bolnav sau familie. Neurologul poate identifica alte disfuncţii specifice.
Tineri: risc de accident vascular pe fondul unor malformaţii congenitale ale vaselor cerebrale
Când se produce o anumită vasodilaţie legată de căldura exterioară şi de expunerea directă la soare putem asista şi la evenimente de tip hermoragie cerebrală. De exemplu, o persoană nu ştie că are un anevrism congenital sau o altă malformaţie arteriovenoasă. În situaţia expunerii la soare se produce o vasodilataţie suplimentară, iar dacă anevrismul a atins o anumită mărime critică - pereţii s-au subţiat şi există zone cu rezistenţă scăzută - se poate rupe.
Astfel de situaţii apar mai ales în cazul persoanelor mai tinere care nu trebuie să ignore semnele sau simptomele ce pot semnala existenţa unui anevrism cerebral. Acesta se poate manifesta cu o cefalee (n.r. - durere de cap) doar într-un anumit teritoriu, dar repetabilă în acel teritoriu. Avem o durere de cap, în partea stângă care se repetă - o astfel de durere trebuie investigată. Simptomatologia nu trebuie ignorată. Unele malformaţii arterio-venoase corticale, deci oarecum superficiale, pot să se manifeste prin crize epileptice parţiale, limitate. Apar manifestări doar la una dintre jumătăţile corpului fără ca pacientul să-şi piardă conştiinţa. Orice eveniment repetabil care interesează o jumătate de corp trebuie investigat de specialistul neurolog - senzaţii dureroase pentru o jumătate de corp, mişcări involuntare, mici convulsii care pot interesa uneori doar degetele de la o mână, unele mişcări care se constată la gât. Aceste crize epileptice parţiale care pot fi legate de anevrism, alte malformaţii artero-venoase sau chiar debutul unei formaţiuni tumorale la nivelul scoarţei. Apar din cauza căldurii excesive şi dispar odată cu normalizarea termică. Nu trebuie trecute cu vederea. Cauza lor nu o reprezintă temperaturile ridicate, ci o afecţiune a cărei simptomatologie apare pe fondul caniculei sau expunerii la soare. Aceştia pot fi factorii care potenţează sau care transformă în evidenţă clinică unele boli care până atunci nu au avut nici un fel de manifestare. Dar, un specialist neurolog va şti să intrepreteze aceste semne. De aceea, persoanele mai tinere care constată astfel de simptome, trebuie să se adreseze specialistului pntru consult şi investigaţii suplimentare.“
Cum ne putem păzi de un accident cerebral pe perioada caniculei
Persoanele mai în vârstă care primesc medicaţie de tip anticoagulant sau antiagregant, trebuie să o urmeze exact cum a fost prescrisă. E bine ca pacienţii să consulte medicul currant (cardiolog, neurolog) pentru a se stabili dacă această medicaţie nu trebuie amplificată în perioadele respective, atât pentru protecţia creoerului cât şi pentru protecţia coronarelor (n.r. - arterele inimii).
În plus, dacă pacientul are o boală cronică, trebuie consultat medicul pentru a afla dacă anumite medicamente nu reprezintă un factor suplimentar pentru inducerea unor tulburări hemodinamice. Şi atunci în perioada respectivă trebuie reechilibrată medicaţia care produce şi efecte vasodilatatorii.
De asemenea, cei care primesc diuretice trebuie să fie atenţi, deoarece se pot produce pierderi de ioni. Aceşti pacienţi trebuie să se adreseze medicului specialist care îi are în evidenţă dacă observă că în perioadele excesiv de călduroase s-au agravat unele semne de boală, au intervenit unele modificări în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic care de obicei complică starea pacientului.
Atenţie la suplimentele alimentare sau alte medicamente pe care cei cu boli cronice le iau uneori fără recomandarea medicilor. Nu sunt adeptul automedicaţiei; este bine să recurgă la părerea specialistului. În perioadele călduroase există deja vasodilataţie din cauza temperaturilor ridicate. Dacă se mai ia şi un alt vasodilatator sub formă de supliment alimentar, e posibil ca pacientul să acuze cefalee - durere de cap - din cauza administrării respectivului supliment. Această durere apare la 30-40-50 de minute după ce s-au luat capsulele. E foarte important ca pacienţii să întrebe medical curant dacă pot folosi suplimente alimentare sau orice alt tip de medicament, în afara celor prescrise.
Hidratarea este foarte importantă. În perioadele călduroase trebuie suplimentată cantitatea de lichide consummate zilnic - mai mult de doi litri de apă, sucuri sau ceai pe zi.
Trebuie evitat consumul de alcool.
Să evităm să stăm în intervale lungi de timp în soare, mai ales în perioadele cele mai călduroase ale zilei. Dacă apar semne sau simptome îngrijorătoare, acestea trebuie semnalate imediat medicului.
Persoanele în vârstă care efectuează munci agricole se expun unui risc suplimentar dacă muncesc între orele 11- 16,30 - intervalul cu vulnerabilitatea cea mai mare. Alături de vasodilataţie, se suprapune şI efortul fizic care echilibrul hidroelectrolitic al organismului - prin transpiraţia organismul tinde să regleze pierderile de căldură. Vârsta, o eventuală hipertensiune şi efortul fizic în perioada cea mai călduroasă a zilei - 11-16,30 - toate acestea cumulate cresc mult riscul producerii unui accident vascular ischemic. În măsura în care este posbil, trebuie evitată expunerea la soare sau depunerea de efort fizic în această perioadă a zilei.
