Tinerii români cu vârste între 15 şi 19 ani depăşesc cu mult media europeană în ceea ce priveşte suicidul, arată cea mai nouă statistică Eurostat.

România înregistra la capitolul sinucideri, în grupa de vârstă 15-19 ani, în 2010, o medie de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, pentru ambele sexe, comparativ cu media europeană de 4,6. Rata suicidului masculin era de 9,2, comparativ cu 6,9, media UE, iar rata suicidului feminin – de 3,2, comparativ cu 2,2, media UE.

Ce îi aduce pe tinerii români la un astfel de comportament şi cum putem recunoaşte semnele la copiii noştri ne-au explicat, la Adevărul Live, Camelia Popa, psiholog clinician, cercetator la Departamentul de Psihologie al Academiei Române, şi dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia“ Bucureşti şi cadru didactic la UMF „Carol Davila“.

Cele mai importante declaraţii:

„Noi, ca psihologi, insistăm asupra personalităţii premorbide, vulnerabile a tinerilor. Aici se ajunge după ce tânărul contabilizează mai multe traume. Faptul că el a fost marginalizat de colegii de şcoală, ignorat sau certat de părinţi pentru eşecuri mai mici sau mai mari, faptul că este admonestat de profesori, divorţul părinţilor, pierderea unei fiinţe dragi, relaţiile sentimentale pot constitui tot atâtea motive de nefericire la tineri”, începe Camelia Popa, psiholog clinician şi cercetator la Departamentul de Psihologie al Academiei Române.

„Există studii efectuate în străinătate care au demonstrat că însingurarea tinerilor, retragerea lor în lumea virtuală corelează pozitiv cu depresia resimţită de aceştia, cu anxietatea lor socială. Pe internet, sinele lui construit virtual devine un sine ideal pentru tânăr. Însă, în viaţa de zi cu zi, el poate înregistra eşecuri, există o discrepanţă între imaginea lui idealizată şi cea concretă. De aici izbucneşte nefericirea“, explică psihologul Camelia Popa.

 „Avem fericire online şi depresie offline”

„Stima de sine este, iarăşi, un factor important, iar aceasta poate fluctua foarte mult. În lumea virtuală eşti apreciat, dar în viaţa reală eşti admonestat. În viaţa reală nu poţi să primeşti numai like-uri. Avem fericire online şi depresie offline. Tinerii ajung să fie dezorientaţi, se refugiază în propriile camere, în faţa calculatoarelor, iar părinţii sunt mulţumiţi când îi găsesc acolo. Totuşi, în timpul acesta, un astfel de tânăr mănâncă alimente hipercalorice, consumă băuturi cu mult zahăr, nu se mişcă, ajunge la obezitate, ceea ce îi coboară stima de sine. Se intră aşa într-un cerc vicios. Totul îi accentuează starea de nefericire“, completează psihologul.

Depresia şi fluctuaţiile hormonale

„În depresie există o legătură între scăderea nivelului de serotonină şi numărul de sinucideri. Pentru noi, ca medici psihiatri, este important acest aspect al corelării simptomelor clinice cu scăderea anumitor neurotransmiţători pentru că ne ajută în alegerea de antidepresive. Există depresii atipice. Anumite persoane, în anumite momente, în loc de dezvolte o depresie cu simptomele clasice - insomnie, scăderea apetitului, scăderea în greutate, din contră dezvoltă o depresie atipică manifestată prin creşterea apetitului alimentar prin consumul anumitor alimente, cum ar fi ciocolata care are un uşor efect euforizant, dar de moment. Practic, este o falsă iluzie, se ajunge într-un cerc vicios. Important este să rezolvăm cauza care a dus la depresie“, atrage atenţia Adela Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia“ Bucureşti şi cadru didactic la UMF „Carol Davila“.

Dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia“ Bucureşti şi cadru didactic la UMF „Carol Davila“ FOTO Eduard Enea

Cauzele care „trimit” copiii şi adolescenţii la psiholog

„Eu, ca mamă, am constatat în şcolile noastre o creştere a adresabilităţii către psiholog, din mai multe motive. Principalele cauze pentru care un copil cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani ajunge la psiholog sunt suprasolicitarea şcolară, la unele materii fiind nevoiţi să înveţe după trei manuale, dar şi divorţul părinţilor. De la 15 ani în sus, până la 18 ani, printre motivele pentru care adolescenţii ajung la psiholog se numără consumul de droguri şi cel de alcool. Sunt foarte mulţi tineri care-şi tratează depresia prin consum de alcool, ştiind că băuturile alcoolice au efect euforizant, cel puţin în prima fază. Ulterior, secundar consumul cronic de alcool, apare depresia sau este agravată depresia iniţială. Iarăşi intrăm într-un cerc vicios“, explică medicul psihiatru Adela Ciobanu.

„La tineri întâlnim şi o altă formă de manifestare a depresiei: şantajul prin suicid. Noi îl numim parasuicid sau suicid demonstrativ. Plictiseala este un factor important care antrenează tinerii în depresie. Totodată, mulţi se confruntă cu probleme financiare importante, care sunt, de fapt, nişte probleme de viaţă. În plină criză economică, tânărul se vede pus în situaţia de a nu avea atâţia bani câţi şi-ar dori. Cu ajutorul banilor, tânărul capătă, de regulă, autoritate şi se poate integra, dar şi creşte ca poziţie în anumite grupuri sociale din care face parte. Banul este valoare supremă, ori neavându-l, tânărul suferă“, completează Camelia Popa.

Camelia Popa, psiholog clinician şi cercetator la Departamentul de Psihologie al Academiei Române FOTO Eduard Enea

Reţelele sociale şi microepidemiile de suicid

„Există persoane care-şi postează pe Facebook gândurile suicidare. Astfel, pot apare şi microepidemii de suicid prin imitaţie. Facebookul are un rol de propagare, dar - în unele cazuri- poate avea şi rol salvator. Sunt cazuri în care prietenii de pe Facebook au atenţionat familia celui care şi-a exprimat online gândurile suicidare”, explică psihiatrul Adela Ciobanu.

„Facebookul duce la o lume autistă. Fiecare membru al familiei se duce la un calculator, la o tabletă, intră pe reţelele sociale. Astfel, membrii familiei ajung să nu-şi mai cunoască unii altora nevoiele. Copiii ajung să-şi mărturisească nevoile unor persoane necunoscute de pe Facebook. Deşi rolul acestor reţele este de comunicare, în cadrul familiei poate duce la acest comportament autist“, atrage atenţia medicul psihiatru.

„Un studiu efectuat de colegii mei a arătat cum copiii caută cuvinte cheie precum «vreau să mor» sau «cum pot să mă sinucid». Există chiar un portal web specializat în metode de sinucidere.”

Încercările adolescenţei

„Adolescenţa este o perioadă a frământărilor. Schimbările hormonale au, la rândul lor, un rol important. Mulţi sunt complexaţi de modul în care arată, de cum îi privesc ceilalţi. Sunt mai vulnerabili decât alte categorii de persoane. Este un teribilism specific vârstei, era vorba de probleme psihologice, senzaţii deosebite”, continuă Adela Ciobanu. Medicul psihiatru oferă ca exemplu practica automutilării. „Acestea sunt făcute în stări de profundă nefericire. Sunt persoane care nu ajung la actul suicidar, ci doar se taie pe mână, refuză mancarea sau nu beau apă. Acestea reprezintă echivalenţe suicidare.”

Camelia Popa, psiholog clinician şi  Adela Ciobanu, medic primar psihiatru, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

„Familia trebuie să dicute cu cel aflat într-un astfel de impas existenţial. Dacă astfel de gânduri sunt transmise trebuie să iei atitudine. Primul lucru, familia trebuie să empatizeze cu adolescentul. Cu cât discută mai multe, cu atât află mai multe şi, în faza a doua, pot evalua mai corect situaţia, dar şi să ia atitudine în timp util“, atrage atenţia Adela Ciobanu, medic primar psihiatru.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro