30% din medicii din sistemul sanitar românesc au nevoie de supraspecializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale, în contextul în care 10% din populaţia vârstnică din România este afectată de boli de memorie.

Dacă până acum se vorbea despre boli de memorie şi Alzheimer doar la persoanele trecute de 70 de ani, la ora actuală situaţia este cu totul alta. Stresul cotidian, dar şi alte cauze au făcut ca impactul acestor boli să se manifeste la o vârstă tot mai scăzută, astfel încât, în prezent, vorbim deja de simptome ale Alzheimerului la persoane de 45-50 de ani.

Cauzele acestui fenomen
- anxietăţile şi depresiile netratate la timp
- stresul social şi cel profesional, criza economică şi nesiguranţa zilei de mâine şi a viitorului
- alimentaţia nesănătoasă
- tulburările afective
- automedicaţia (administrarea medicamentoasă improprie, pe termen lung)
- lipsa de comunicare
- dezechilibre hormonale importante
- traumatismele cranio-cerebrale

Alimentaţia nesănătoasă
Printre factorii de bază ce au dus la scăderea vârstei de manifestare a bolilor de memorie şi a Alzheimerului este alimentaţia incorectă, hrana de tip fast-food, produsele modificate genetic, mesele neregulate. Respectarea celor trei mese principale (8-10, mic dejun, 13-14 prânz, 19 cină) şi două gustări (ora 11 şi ora 16) reprezintă un aspect foarte important şi adesea ignorat.

Se recomandă consumul de:
- pâine făcută în casă, cu cereale
- fructe şi legume proaspete
- trei ouă pe săptămână
- ţelină, pătrunjel, linte, mărar, fasole verde, fasole uscată, avocado, lămâi verzi, nuci
- peşte (bogat în Omega 3şi 6, antioxidant şi cardioprotector)
- afine, mure,mere, portocale, kiwi, grepfrut pentru vitamina C, singura vitamină pe care organismul nostru nu o produce.

Prevenţia este esenţială
Asta înseamnă să cunoşti starea actuală a sănătăţii tale, să înţelegi riscurile la care eşti expus şi să urmezi tratamentul specific pentru situaţia ta proprie, astfel încât să diminuezi sau chiar să elimini aceste riscuri. În următorii 5-10, spune dr. Mona Andreea Blacioti, se va vorbi despre medicina personalizată, despre medicaţia individualizată. Medicina longevităţii, bazată pe prevenţie, predicţie şi personalizare, abordează pacientul în mod holistic, integral şi integrativ. Aceasta este medicina viitorului, care se ocupă de persoanele de 35-40 ani care sunt interesate şi care vor să ştie în ce măsură organismul lor are tendinţa de a îmbătrâni mai repede sau mai încet, în funcţie de factorii de mediu, de tendinţa genetică a fiecăruia.

„Atât pacientul, cât şi familia acestuia trebuie să fie foarte atenţi şi receptivi la apariţia unor simptome precum pierderea memoriei pe termen scurt, dificultăţi în îndeplinirea îndatoririlor sau tulburări de comportament. Pentru a diminua riscul de apariţie a acestei boli se recomandă menţinerea activităţii intelectuale prin: exerciţii de calcul mental, memorare, citire, cuvinte încrucişate, învăţarea unei limbi străine, scrabble, puzzle etc. De asemenea, exerciţiile fizice, plimbările în aer liber şi o alimentaţie sănătoasă sunt măsuri benefice ce pot fi luate preventiv”, spune Mona-Andreea Blacioti, psiholog clinician, psihoterapeut, Fundaţia Ana-Aslan Internaţional.

Sursa