România depăseste substantial media UE-28 la suicid, în cazul tinerilor cu vârste între 15 si 19 ani si al adultilor cu vârste cuprinse între 50 si 54 de ani, conform celor mai recente date ale Eurostat, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul psihiatrilor si al psihologilor din tara noastră.

Aceste cifre pot fi puse în legătură cu multe realităţi sociale şi economice. De pildă, cu puţin timp în urmă, medicii specialişti români, dar şi din alte ţări au tras un puternic semnal de alarmă: 1 din 15 oameni (6,66%) suferă de depresie majoră şi dacă includem în statistică şi anxietatea şi toate formele de depresie, constatăm că 4 din 15 oameni (26,6%) sunt afectaţi de această tulburare, la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei statistici ONU.

Mai exact, criza economică a generat în România tot mai multe situaţii în care unele persoane ajung la psihiatru cu stări depresive (de diferite intensităţi) ce debutează după iminenţa şomajului / pierderii locului de muncă. Statisticile oficiale arată că, rata şomajului a fost în ianuarie de 7,3%, în creştere aproape continuă de la declanşarea crizei.

"Sinuciderea semnifică nu doar deteriorarea existenţei individuale, ci şi degradarea contextului socio-economic în care funcţionează oamenii - au arătat dr. Camelia Popa, psiholog clinician, cercetător la Departamentul de Psihologie al Academiei Române si dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul „Prof.Dr. Al. Obregia” Bucuresti si cadru didactic la UMF „Carol Davila”. Cele două au lansat astăzi o ampla cercetare, sub numele „Tulburarea depresivă. Noi direcţii de cercetare”.

Sinuciderile sunt „decese evitabile”, iar eforturile la nivel global se îndreaptă către reducerea semnificativă a numărului lor. În Europa, suicidul are legături puternice cu inechităţile sociale, au mai adăugat cei doi specialisti.

Potrivit Eurostat, grupele de vârstă cu cea mai mare incidenţă a sinuciderii sunt: 15-19 ani, 50-54 de ani şi peste 85 de ani. Ratele sinuciderii sunt reduse în ţările din sudul Europei – Grecia, Cipru, Italia, Malta, în Spania şi în Portugalia – , dar şi în Marea Britanie, unde se înregistrează mai puţin de opt decese la 100.000 de locuitori. Un număr mai mare de sinucigaşi numără Statele Baltice şi Europa Centrală şi de Est – Lituania, Ungaria şi Letonia, precum şi Finlanda.

Lituania, ţara cu cei mai mulţi sinucigaşi, are o rată a sinuciderilor de zece ori mai mare decât Grecia, ţara cu cei mai puţini sinucigaşi. Ratele globale de deces prin sinucidere sunt de trei ori mai mari pentru bărbaţi decât pentru femei în întreaga Uniune Europeană, cu variaţii mari între tări.

În ceea ce-i priveste pe tinerii cu vârste între 15 si 19 ani care-si curmă singuri viata, România înregistra, în 2010, o medie de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, pentru ambele sexe, comparativ cu media europeană de 4,6. Rata suicidului masculin era de 9,2, comparativ cu 6,9, media UE, iar rata suicidului feminin – de 3,2, comparativ cu 2,2, media UE.

„În cazul copiilor şi al tinerilor, comportamentul suicidar include o motivaţie depresivă, probleme emoţionale, comportamentale şi sociale, abuzul de substanţe, pierderea relaţiilor romantice, inabilitatea de a depăşi dificultăţile şcolare sau de a face faţă altor stresori de mediu, stima de sine scăzută sau neputinţa de a rezolva problemele din relaţiile familiale”, a declarat dr. Adela Ciobanu.

Având în vedere toate acestea, „programele de consiliere pentru părinţi ar trebui să atentioneze asupra riscului de suicid la copiii care provin din familii aflate în divorţ, la cei cu un mod auto-depreciativ de gândire, precum şi la adolescenţii care adoptă comportamente beligerante sau de sfidare în relaţia cu adulţii. Descoperirea la timp a simptomelor depresive şi instituirea urgentă a tratamentului specific pot conduce la scăderea semnificativă a numărului sinuciderilor”, a adăugat dr. Adela Ciobanu.

„Observăm din cele mai recente date ale Eurostat că si în rândul vârstnicilor europeni suicidul a continuat să fie o cauză importantă de mortalitate. Astfel, dacă în anii anteriori bunicii din Ungaria, Slovenia şi Croaţia recurgeau la suicid în masă (ratele suicidului masculin în aceste ţări erau de 230,3, 231,4, respectiv de 221,8), în 2010 cele mai înalte rate de suicid în rândul vârstnicilor s-au înregistrat în Bulgaria. Cu o rată totală de suicid de 54,7 decese la 100.000 de locuitori (109,6 la bărbaţi şi 26,2 la femei), Bulgaria a ajuns în fruntea „topului” european al sinuciderilor pe 2010, devansând Ungaria (48,3 decese la 100.000 de locuitori), Lituania, Croaţia şi Austria. România s-a aflat sub media europeană la acest indicator, cu o rată de 19,6 decese la 100.000 de locuitori”, a explicat psihologul Camelia Popa.

Incidenţe foarte mici ale suicidului feminin din grupa de vârstă de peste 85 de ani s-au înregistrat în Grecia, Marea Britanie, Irlanda şi România. Femeile din Lituania, Bulgaria, Croaţia şi Austria au recurs la suicid într-o proporţie mult mai mare.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro