O străduţă de doar 300 de metri din Copou poate fi numită, fără ezitare, strada şefilor din medicina ieşeană. Vilele impunătoare de pe strada Bogdan Petriceicu Haşdeu aparţin aproape toate unor medici.
Pe o străduţă prost asfaltată, care face legătura între Lascăr Catargi şi Sărăriei se află câteva vile impunătoare, care contrastează flagrant cu sărăcia din spitale. Proprietarii sunt medici, unii cu renume chiar.
Prima construcţie, care abia poate fi surprinsă de obiectivul aparatului foto, aparţine lui Emil Anton, directorul Maternităţii Elena Doamna. Soţia lui Emil Anton, Carmen, este lector universitar şi medic la Gastroenterologie, acum secţie a Spitalului „Sf. Spiridon”. Emil Anton câştigă, cumulat, de la Maternitate şi din activitatea didactică, circa 80.000 lei anual. Soţia cumulează şi ea puţin peste 50.000 lei. Aşadar, soţii Anton câştigă aproximativ 10.000 de lei lunar. Din aceşti bani şi-au permis, în 2003, să cumpere vila de 300 metri pătraţi din Copou şi terenul aferent.
Lângă Emil Anton locuieşte Vasile Astărăstoae. Rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) şi preşedinte al Colegiului Medicilor, Astărăstoae stă într-un duplex şi este singurul care şi-a trecut numele pe o plăcuţă de la poartă. Suma vehiculată ca fiind încasată lunar de acesta, prin cumularea mai multor funcţii, ajunge la 20.000 euro.
În faţa vilei rectorului de la UMF locuieşte un alt rector. Vasile Burlui este şeful de la Universitatea Apollonia şi membru în Consiliul de Administraţie de la Spitalul Militar. Burlui şi-a declarat două case, una de 345 metri pătraţi, la Bârnova, şi vila de pe Bogdan Petriceicu Haşdeu.
Potrivit declaraţiei de avere, casa din Copou ar avea doar 132 metri pătraţi. Veniturile lui Burlui de la Apollonia şi de la un centru medical privat se ridică la aproximativ 200.000 lei anual. Burlui a fost implicat într-un imens scandal în urmă cu câţiva ani, numele său fiind prezent într-o anchetă despre modul în care mai mulţi studenţi italieni au obţinut diplome de stomatologi la Iaşi.
Tot pe strada Haşdeu, alături de Burlui, se află o altă vilă impunătoare. Ea aparţine medicului Anca Trifan, o altă şefă din medicina ieşeană. Trifan este colegă de clinică cu vecina sa, Carmen Anton. Anca Trifan a fost manager al Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie, iar acum activează ca medic în cadrul secţiei de Gastroenterologie a Spitalului Spiridon, apărută ca urmare a desfiinţării Institutului.
Şefă de clinică, Trifan are două terenuri, două case şi două apartamente. În conturile doctoriţei sunt depozitaţi circa 50.000 lei, aproape 100.000 dolari şi 172.000 euro. Ca venituri, Trifan nu câştigă mai mult decât colegii de la Spital şi de la UMF. Cumulat, a declarat 155.700 lei, adică sub 13.000 lei lunar. În schimb, „drepturile intelectuale” se ridică la 210.000 lei. Anca Trifan se declară însă şi administrator la o firmă privată, Endo Gast SRL.
Anca Trifan este incompatibilă
Este şefă de secţie la Spitalul Spiridon şi administrator la Clinica Endo Gast. „Această situaţie este în afara legii, vom verifica”, spune Horia Georgescu, preşedintele ANI.
Într-un sistem grav afectat de subfinanţare, o mână de angajaţi obţin venituri fabuloase. Unii dintre ei au învăţat, în timp, să evite rigorile legii. Alţii, în schimb, dau impresia că nici măcar nu le pasă. Unul dintre cei mai cunoscuţi medici ieşeni îşi afişează incompatibilitatea chiar în propria declaraţie de avere.
ANI confirmă ilegalitatea
Unele dintre averile impresionante ale medicilor ieşeni se bazează şi pe o stare de incompatibilitate nesancţionată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din lipsă de resurse. Anca Trifan notează în propria declaraţie de avere că este, în acelaşi timp, şef de clinică şi administrator la o firmă privată, Endo Gast SRL. „Nu vă pot răspunde pe un caz punctual decât în scris, dar legea nu permite asta. Nu poţi fi şef de secţie şi administrator de firmă privată. Din păcate, nu avem resursele necesare să verificăm chiar tot. Nu, nu este problema directorilor de spital în stabilirea incompatibilităţilor”, a declarat Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate.
Nu pot fi de două ori şefi
Legea care stabileşte incompatibilităţile în acest caz este Legea 95/2006, legată de reforma spitalelor. La articolul 184 al legii, aliniatul 5 precizează că funcţia de şef de secţie este compatibilă doar cu cea didactică universitară. Acelaşi articol, la aliniatul 12, precizează chiar că se aplică şefilor de secţii o serie de incompatibilităţi şi de conflicte de interese ca şi în cazul managerilor. Astfel, şefii de secţie nu pot fi manageri şi nu pot îndeplini funcţii asimilate acestora, chiar şi dacă ar fi neplătiţi pentru asta. Mai mult, ei nu pot fi şefi în alte spitale, în structuri sindicale sau în asociaţii patronale de profil. Mai mult, deţinerea de acţiuni la firme care intră în relaţii contractuale cu spitalul se consideră conflict de interese şi vizează inclusiv rudele de gradul al IV-lea.
La alţii se poate
În schimb, Anca Trifan se declară administrator la Endo Gast SRL, o firmă cu o cifră de afaceri de 156.000 lei şi un profit de 4.600 lei, dar fără niciun angajat. „La o privire superficială, pot spune că vreo jumătate dintre şefii de secţie din spitalele de stat sunt incompatibili. Ei ocupă funcţii de conducere şi în spitalele private”, susţine unul dintre managerii de spital din Iaşi care a ţinut să-şi păstreze anonimatul.
Au învăţat să se ferească
De altfel, cel mai inofensiv conflict de interese se poate constata din CV-ul multor şefi din spitalele ieşene. Aceştia îndeplinesc diverse funcţii în asociaţii profesionale, unele dintre ele remunerate. Profesorul Mircea Onofriescu, de exemplu, este şi manager la Maternitatea Cuza Vodă, dar are şi un cabinet privat administrat de soţie. În plus, este şi coordonatorul unui Centru de fertilitate. Oamenii din sistem au învăţat însă, în timp, să se ferească de rigorile legii. Pe lângă faptul că nu-şi mai administrează în acte propriile afaceri, ei beneficiază de protecţie şi din partea spitalelor private, care nu divulgă, oficial, numele şefilor de secţii.
Încălcarea legii vine „de sus”
Mai mult, în mandatul anterior de ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a complicat şi mai mult lucrurile. Imediat după ce a apărut legea pe care el însuşi a promovat-o, Nicolăescu a transmis că incompatibilităţile sunt, de fapt, mai puţine decât cele din actul normativ. Ca răspuns la o cerere oficială a Colegiului Medicilor de a explica mai bine prevederile legii, Nicolaescu a precizat că activitatea desfăşurată în cabinete şi societăţi medicale particulare nu intră sub incidenţa articolului 180, cel care prevede că funcţiile de manager şi de şef de secţie sunt incompatibile cu exercitarea oricărei alte activităţi de acest gen. Singura interdicţie, susţinea Eugen Nicolăescu, se referă la faptul că şefilor de secţie nu le este permis să aibă cumul de funcţii în spitalele de stat.
