Expunerea excesivă la soare şi căldură poate duce la simptome cum ar fi crampele musculare, stare de oboseală, durere de cap, vomă, creşterea temperaturii corporale. Cunoscute publicului larg sub denumirea de insolaţie, aceste simptome pot fi foarte neplăcute, dar, atenţie: ele nu trebuie tratate cu medicamente. Ce putem face în caz de insolaţie şi când trebuie să solicităm ajutor specializat aflaţi din articolul următor

Prof. dr. Diana Cimpoeşu, şefa UPU, Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Insolaţia este un termen mai degrabă popular decât medical întâlnit însă şi în literatura medicală mai ales din zona ţărilor latine. În literatura medicală anglo-saxonă termenul utilizat este cel mai des e cel de urgenţe determinate de căldură sau „heat emergencies“. Insolaţia înglobează o serie de situaţii patologice sau la limită între patologic şi fiziologic apărute la nivelul organismului expus timp îndelungat la soare şi căldura excesivă, care pierde mari cantităţi de lichide şi săruri determinând uneori chiar grave tulburări hidroelectrolitice.

Dacă organismul pierde foarte multe lichide şi săruri, se poate ajunge uşor la stări lipotimice, stări de leşin. De asemenea, simptomele mai uşoare şi frecvente determinate de căldură pot fi oboseala accentuată, crampele musculare. La bolnavii cu afecţiuni cronice - cum ar fi insuficienţă renală, insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm cardiac, diabet zaharat etc. - insolaţia poate conduce la decompensarea afecţiunii şi agravarea stării bolnavului, chiar dacă acesta îşi ia corect tratamentul. O altă problemă care o pune insolaţia este hipertermia - creşterea temperaturii corpului. Temperatura normală a corpului este 37 de grade Celsius pentru partea centrală a organismului, 34 de grade la extremităţi - mâini, picioare - şi 34-35 de grade în zona capului.

Căldura este suportată bine de extremităţi, dar foarte prost de creier, expunerea la soare timp îndelungat putând conduce chiar la accidente cerebral vasculare sau heat-stoke. Însă, de cele mai multe ori, simptomele se reduc doar la creşterea mare a temperaturii organismului, pacienţii putând avea chiar frisoane sau convulsii dacă nu li se acordă îngrijirile necesare. Pentru insolaţie nu se recomandă tratament intensiv, decât în cazuri grave, atunci când persoana are tulburări ale stării de conştienţă până la comă. Atunci cu siguranţă pacientul ajunge la spital, unde primeşte îngrijiri de la personalul medical.

Gravitatea insolaţiei acesteia depinde de cât de supraîncălzit este organismul

► Forma uşoară - corpul este slăbit, apare senzaţia de somnolenţă, ameţeli, dureri de cap sau greaţă.
Ce putem face
► Mutaţi persoana afectată într-un spaţiu răcoros, departe de razele soarelui. Îndepărtaţi-i hainele, aşezaţi-o în aşa fel încât să se expună cât mai mult din corpul său la aer (cât mai multă suprafaţa corporală să intre în contact direct cu aerul).
► Răcoriţi întregul corp al pacientului cu apă rece, dar nu foarte rece, care poate fi pulverizată pe corp sau aplicată cu ajutorul unui burete, reuşindu-se astfel scăderea temperaturii corporale. Importantă este şi poziţia culcat a persoanei care suferă de insolaţie. Camera trebuie să fie, deasemenea, bine ventilată.
► Se pot aplica pachete de gheaţă sau comprese pe abdomen, pe gât şi sub axile (subsuoară), locuri unde vasele de sânge mari se găsesc la suprafaţa tegumetului. Se interzice introducerea pacientului într-o baie de gheaţă.
► Nu este recomandată administrarea de aspirină sau paracetamol (acetaminofen) sau orice alt medicament pentru a reduce temperatura corporală ridicată din timpul insolaţiei, deoarece îi va face mai mult rău din cauza răspunsului organismului la insolaţie.
► Nu folostii alcoolul pentru frecţii pe corp şi încheieturi.
► Persoanei afectate de insolaţie trebuie să i se dea să bea lichide (1-2 litri ) în primele 2 ore pentru a-l hidrata. Este de preferat apă minerală sau apă obişnuită, chiar cu un supliment de sare - o linguriţă de sare dizolvată în doi litri de apă. Se pot bea şi sucuri naturale pentru a înlocui fluidele şi mineralele pierdute. Se consideră că se consumă suficiente lichide dacă urina este normală la culoare şi în cantitate suficientă şi pacientul urinează la fiecare 2 până la 4 ore. Este necesară o perioadă de odihnă de 24 de ore, timp în care trebuie continuată înlocuirea fluidelor pierdute printr-o hidratare corespunzătoare. Trebuie evitate activităţile fizice extenuante.

În mod normal rehidratarea completă cu lichide pe cale orală durează în jur de 36 de ore, dar majoritatea pacienţilor încep să se simtă mai bine în câteva ore. Chiar dacă pacientul se simte mai bine, nu trebuie întrerupă rehidratarea. Repausul la pat este absolut necesar după insolaţie, iar temperatura corpului poate fluctua anormal după incident. Pentru restabilire după o asemenea tulburare datorată căldurii excesive, trebuie să se consume mari cantităţi de lichide, supe de legume, sucuri de fructe, banane, cartofi, mazăre şi fasole boabe. Se va evita consumul oricăror băuturi alcoolice (chiar şi bere). Ceaiul de plante este indicat, în timp ce băuturile energizante, excesul de cafea sau băuturile conţinând cofeină nu sunt indicate, accentuând deshidratarea.

 Forma medie

Apar dureri mari de cap, greaţă, vomă, necoordonarea mişcărilor, pierderea cunostiintei, creşterea temperaturii corpului, accelerarea bătăilor inimii şi respiraţiei. În acest caz, persoana trebuie adusă într-un mediu răcoros şi ventilat, se scot hainele şi poate fi înfăşurată într-un cearşaf îmbibat cu apă rece, la cap i se pune o pungă cu gheaţă, la gât, sub braţ i se pot pune comprese reci (nu i se pun pungi cu gheaţă la nivelul inimii). Sunaţi la 112 pentru că persoana are nevoie de îngrijiri de specialitate.

Şocul termic

Apar pierderea stării de conştientă, delir, halucinaţii, respiraţia şi pulsul sunt accelerate, pielea este uscată sau acoperită de sudoare lipicioasă. În acest caz, se procedează ca în situaţia anterioară, dar pacientul trebuie ţinut sub supraveghere permanentă, pentru a nu se bloca căile respiratorii. În caz de vomă, capul trebuie întors într-o parte astfel încât să fie posibilă scurgerea lichidului de la vărsătură. Sunaţi de la 112 pentru că persoana are nevoie urgent de îngrijiri medicale de specialitate“.

Simptomele insolaţiei

Acestea pot varia de la individ la individ, însă printre cele mai frecvent întâlnite după expunerea la temperaturi ridicate se numără:
►migrenă/dureri de cap-cefalee;
► ameţeală;
► slăbiciune;
►dificultate în respiraţie;
► frisoane;
► greaţă;
► înroşirea excesivă a feţei;
► gura uscată;
► temperatura corpului foarte ridicată;
►halucinaţii/delir;
► ritm cadiac accelerat;
► vărsături;
► crampe musculare

Sursa

 

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro