Conducerea Institutului Oncologic Bucureşti spune că sunt citostatice în cantităţi suficiente pentru tratamentele pacienţilor, cu excepţia stocului de săruri de platină, precizând că va fi făcută o anchetă internă pentru a stabili dacă au fost bolnavi trimişi acasă pentru că ar lipsi medicamente.
Precizările au fost făcute în urma unor materiale din presă potrivit cărora din spitale lipsesc mai multe medicamente, iar cea mai gravă situaţie ar fi la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), de unde unii pacienţi care ar fi trebuit să facă chimioterapie au fost trimişi acasă fiindcă lipseşte un citostatic folosit pentru tratarea cancerului ovarian, pulmonar şi testicular.
"Pentru produsele farmaceutice din grupa sărurilor de platină, nu avem stoc zero, dar aceste medicamente sunt în cantităţi reduse ca urmare a consumului ridicat şi a nedepunerii/ neparticipării niciunui distribuitor autorizat viabil la anunţurile de participare la licitaţie. Pentru completarea stocurilor, împreună cu Ministerul Sănătăţii, s-au identificat soluţii pentru ca, în timp de maxim 48 ore, stocul de săruri de platină să acopere toate nevoile pacienţilor", se arată într-un comunicat de presă de la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti.
Conducerea Institutului Oncologic a preciza că toate celelalte tipuri de citostatice sunt în cantităţi suficiente bunei desfăşurări a tratamentelor oncologice pentru toţi pacienţii.
"Se va demara o anchetă interna care să elucideze eventualele cazuri de pacienţi trimişi la domiciliu din lipsă de medicamente", a arătat conducerea IOB.
În 2013, Ministerul Sănătăţii a dispus suspendarea temporară a distribuirii în afara teritoriului României a 41 de medicamente oncologice, antidiabetice, pentru tratamentul hepatitei cronice.
În 2013, Ministerul Sănătăţii a dispus suspendarea temporară a distribuirii în afara teritoriului României a 41 de medicamente oncologice, antidiabetice, pentru tratamentul hepatitei cronice. Ulterior, în decembrie 2014, durata acestei prevederi a fost extinsă. Astfel, prin Ordinul ministrului Sănătăţii din 22 decembrie 2014 privind modificarea OMS nr. 456/2013 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare de care beneficiază asiguraţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi a unei măsuri pentru asigurarea acestora pe piaţa din România, s-a dispus continuarea suspendării temporare a distribuirii în afara României a 41 de medicamente.
Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Marius Tănasă, declara, în aprilie, că exportul paralel de medicamente nu poate fi interzis, pentru că România ar intra în procedură de infringement, dar se intervine atunci când nu se asigură necesarul pacienţilor din ţară. "Export paralel există, nu avem voie să-l interzicem, că am putea face o lege, dar am risca să fie o situaţie de infringement pentru România şi nu cred că ne dorim această situaţie.
Soluţia este să verificăm ce se întâmplă în piaţă şi, atunci când avem informaţii că (medicamentele, n.r.) pleacă spre exprortul paralel, iar nevoile pacienţilor nu mai sunt acoperite, atunci intervenim. Niciun distribuitor de medicamente nu doreşte să încalce legea pentru că riscă să piardă autorizaţia de punere pe piaţă, ceea ce înseamnă întrerurerea activităţii", preciza vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, declara, în privinţa exportului paralel, că autorităţile au luat măsuri în aşa fel încât să existe pe piaţă medicamentele de care pacienţii au nevoie. "Producătorul trebuie să ne spună ce cantitate a adus în România şi trebuie să existe în permanenţă un minim de trei luni de zile asigurat vizavi de consumul unui medicament. Deci în nici un caz nu se va întâmpla să dispară un medicament sau 10 medicamente de pe piaţă pentru că se duc în alte ţări", spunea atunci Ciurchea.
