Pentru unii dintre noi, mersul la medic a devenit doar calea de a obține rețeta fără de care farmaciile – unele dintre ele – nu eliberează medicamente.

La loc de cinste printre medicamentele care necesită rețetă se află antibioticele. Cum mulți dintre români știu ei mai bine decât medicul de ce fel de tratament au nevoie, chiar indică acestuia ce anume să-i prescrie. De la sine înțeles, administratarea se face după bunul plac al pacientului, și nicidecum după prescripția celui care s-a școlit îndelungat în acest sens. Așa s-a ajuns, încet-încet, să se constate că un spectru foarte larg de bacterii a devenit rezistent la antibiotice, iar administrarea lor, practic ineficientă. O altă sursă a ineficacității multor antibiotice sunt schimbările climaterice mondiale. Nu doar știința și tehnologia evoluează, ci și… bacteriile.

În penultima săptămână a lunii mai, oameni de știință de pe tot globul s-au adunat la Royal Society din Londra, avertizând guvernele că situația în privința acestui gen de medicamente fără de care terapia modernă este imposibilă este cu totul disperată.  Atât de disperată, încât este nevoie de un răspuns global, în conformitate cu schimbările climaterice. Numai în Marea Britanie, aproximativ 5000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la orice tip de antibiotic, care sunt în continuă creștere. Într-unul din ultimele numere ale prestigioasei reviste științifice Nature, Jeremy Farra, șef al Wellcome Trust și Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie la Universitatea din Edinburgh îndeamnă liderii mondiali să înființeze o comisie internațională care să dezvolte soluții alternative la antibioticele existente. O soluție, paleativă însă, ar fi reducerea consumului de antibiotice pentru a preveni răspândirea creșterii rezistenței la ele. Problema este atât de serioasă, încât Marea Britanie a pus gravitatea și riscul ei pe picior de egalitate cu riscul terorist și cu pandemiile, ca amenințări civile importante. Problema va intra, la sfârșitul anului, pe agenda guvernului britanic.

În ultima săptămână a lunii mai, Organizația Mondială Sănătății a votat, la Geneva, o rezoluție pentru a dezvolta propriul plan de acțiune la nivel global de combatere a rezistenței bacteriene. Pur și simplu, oamenii au ajuns să meargă în spital și să moară din cauza operațiilor de rutină, deoarece nu mai există antibioticele care să mai facă față complicațiilor postoperatii, cândva banale. Vestea proastă este că va fi nevoie de mai bine de un deceniu pentru ca noua generație de medicamente să fie descoperită, testată și să ajungă în farmacii. În ultimii 25 de ani, spun experții, nu s-a produs nici un antibiotic cu adevărat nou, decât variante ale celor deja existente, lansate de către marile companii producătoare cu mare tam-tam, în ciuda faptului că eficacitatea lor nu era deloc superioară celor deja existente.

Problema, însă, nu se oprește nici aici. Nu este suficientă prescrierea mult mai rațională a medicamentelor de către medici, căci rămâne valabilă o altă sursă care contribuie decisiv la creșterea rezistenței bacteriene: hrana. Medicamentele sunt încă utilizate pe scară largă în agricultură, în ciuda unei interdicții UE privind prevenirea utilizării lor ca promotori de creștere. Interdicția a fost depășită prin tratarea animalelor cu medicamente, pentru diferite motive. Cercul vicios a fost, astfel, închis! Dar cum piața medicamentelor este o afacere de o anvergură copleșitoare, probabil vor trebui să moară mulți oameni pentru ca problema antibioticelor să capete, cu adevărat, un răsunet mondial

Sursa