Organizatia non-profit condamna public „lipsa de viziune si realism” ale Ministerului Sanatatii si CNAS si solicita completari la actele normative privind implementarea cardului national de sanatate.
Costel Stanciu, presedinte APC
APC Romania condamna public „lipsa de realism si viziune ale Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate”, pentru modul in care acestea inteleg sa legifereze si sa coordoneze aspectele ce tin de implementarea cardului de sanatate in sistemul national de sanatate.
Organizatia amintita, care anul trecut a lansat Proiectul „Fii un pacient activ”, prin care deruleaza o campanie permanenta de informare privind drepturile pacientilor, sustine ca institutiile amintite nu tin cont de realitatea economica si sociala a pacientilor din mediul rural, respectiv de veniturile lor foarte mici, varsta inaintata si starea precara de sanatate, nivelul scazut de educatie, lipsa de experienta privind folosirea unui card cu cod pin, absenta infrastructurii de transport si distantele mari fata de resedinta de judet (locul in care se afla sediul Casei Judetene de Sanatate), se arata intr-un comunicat remis Sanatateabuzoiana.ro.
„Statul roman, prin intermediul celor doua institutii, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, trebuie sa acorde importanta cuvenita functionarii sistemului national de sanatate si sa se implice in rezolvarea aspectelor de natura tehnica, precum si in informarea si educarea pacientilor. Conform raportului «Puterea pacientilor europeni – optiuni siimplicatii» – publicat la Bruxelles, Romania ocupa locul 30 din cele 50 de tari europene avute in vedere la realizarea cercetarii, in ceea ce priveste nivelul de informare si educare al pacientilor. «Alfabetizarea» pacientilor cu privire la drepturile lor este esentiala, iar sanatatea nu trebuie sa depinda de puterea de cumparare a acestora”, a precizat presedintele APC Romania, conf. univ. dr. Costel Stanciu, in comunicatul amintit.
In acest context, APC Romania solicita celor doua institutii sa aduca actelor normative referitoare la cardul de sanatate, unele completari:
- folosirea in paralel, timp de un an, a sistemului actual de acces la servicii de sanatate decontate, bazat pe adeverinta, concomitent cu cardul de sanatate;
- alocarea sumelor necesare realizarii unei campanii nationale de informare si educare a pacientilor pe durata unui an, campanie care sa inceapa in cel mai scurt timp si care trebuie realizata impreuna cu cele mai active asociatii non-profit cu expertiza in domeniul serviciilor medicale. Dintre teme, consideram ca ar trebui sa nu lipseasca: prezentarea drepturilor si obligatiilor pacientilor in vederea constientizarii importantei cunoasterii acestora; prezentarea tuturor aspectelor ce tin de utilizarea in cunostinta de cauza a cardului de sanatate; locul si rolul medicului de familie, al farmacistului si al altor furnizori de servicii in cadrul sistemului de sanatate; locul si rolul casei de sanatate in actualul sistem de sanatate; importanta citirii prospectului la medicamentesi a constientizarii reactiilor advese specifice oricarui tip de medicament; efectele automedicatiei asupra inrautatirii starii de sanatate.
- prelungirea termenului necesar pentru eliberarea unui nou card de sanatate, de la 30 de zile la 60 de zile, in situatia pierderii, furtului, schimbarii de nume si a altor aspecte ce tin de functionarea acestuia, atat din punct de vedere legal, cat si tehnic.
Pentru a nu se mai crea blocaje in privinta intrarii in posesia cardului de sanatate, APC solicita ca „medicii de familie sa fie abilitati legal pentru preluarea rezolvarii problemelor ce tin de situatiile de inlocuire a cardului de sanatate, in schimbul incasarii de catre acestia a taxelor aferente acestui demers, la care se adauga cheltuielile postale si un commision de 10% aplicat la cheltuiala totala generata de inlocuirea cardului”.
La aceasta ora, Ministerul Sanatatii a organizat, la sediul Institutului National de Sanatate Publica, o dezbatere pe marginea Legii 95/2006 privind obligativitatea folosirii cardului national de sanatate si a altor acte normative emise in acest scop.
La discutii participa reprezentatnti ai Ministerului Sanatatii, ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ai altor institutii de profil si asociatii din mai multe domenii profesionale si religioase care se opun obligativitatii folosirii cardului de sanatate.
