În urmă cu o săptămână, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, acuza faptul că actuala variantă a legii nu permite profesionalizarea sistemului.
"În acest moment, dacă luăm oricare dintre spitalele clinice din București, fie că vorbim de Bagdasar-Arseni, de Spitalul Universitar, de Floreasca, dacă vrem să aducem un manager de la AKH (Viena, Austria — n.r.) sau managerul de John Hopkins (Baltimore, SUA — n.r.), acel manager nu ar putea să lucreze în România pentru că nu este cadru universitar. Nu ar putea să participe la concurs. Nu este cadru universitar și nu este medic primar. Acestea sunt condițiile pentru a putea participa la concursul de manager", explica Voiculescu. Ordonanța stabilește că orice functie de conducere in sectorul public se ocupa prin concurs, fie că este vorba despre șef de sectie, șef de laborator sau șef de serviciu medical. În clinicile universitare aceștia trebuie sa fie cadre didactice universitare, pentru a asigura o buna intelegere și colaborare cu universitatea.
Documentul definește în mod clar conflictul de interese și interzice activitatea didactică sau de cercetare plătită de furnizori ai spitalului, interzice legăturile comerciale între spitale și firme care au în acționariat rude ale mangerului. Și cei care conduc spitalele vor fi nevoiți să aleagă între funcțiile de conducere în societăți comerciale sau partide politice și unitatea spitalicească pe care o conduc. Potrivit proiectului de ordonanță, șeful spitalului trebuie să fie in primul rând manager și abia apoi profesor sau medic. Astfel, acesta va avea program între 8 și 16, iar celelate activități, cele medicale, didactice sau de cercetare științifică trebuie desfășurate doar în afara acestui interval.
