Japonezii extind cu succes o nouă metodă de eliminare a stresului numită ''Shinrin-Yoku'', constând într-o plimbare prin pădure în cursul căreia armonia naturii intră în organismul uman prin intermediul tuturor celor cinci simțuri, relatează luni cotidianul spaniol El Pais.

Foto: (c) JAROSLAV PAP / TANJUG ARHIVĂ

''Baia de pădure'' nu este o tehnică de meditație, ci o plimbare în care să se acorde atenție miresmei plantelor, foșnetului vântului, și întregii game de culori și texturi oferite de mediu. Experții recomandă ca, în același timp, să se bea un ceai sau o infuzie pentru ca și simțul gustului să participe la această experiență. Bineînțeles, recomandă totodată închiderea telefonului mobil.

Japonia, țara care a creat termenul 'karoshi' (moarte prin exces de muncă) și care are una din cele mai mari rate ale sinuciderilor, privește acum spre natură și pădurile sale — care ocupă 67% din teritoriu — pentru a-și regăsi pacea și echilibrul.

Se speră ca, în mai puțin de zece ani, să existe 100 de situri de 'forest theraphy', păduri îngrijite în mod special pentru ca persoanele stresate să practice 'Shinrin-Yoku'.

Multe companii includ deja astfel de călătorii pentru directori sau încep să le acorde timp lucrătorilor pentru a practica ceea ce se consideră deja în Japonia drept 'medicină tradițională' cu caracter preventiv. În fiecare an, între 2,5 și 5 milioane de niponi merg la ședințe de 'terapia pădurii' în unul dintre cele 48 de centre oficiale. Ședința constă în două ore de plimbare relaxată prin pădure, cu exerciții de respirație monitorizate. Înainte și după plimbare se măsoară tensiunea și alte variabile fiziologice pentru ca participanții să poată verifica eficiența tratamentului.

Niponii sunt primii care se străduiesc să dovedească prin studii științifice impactul pe care îl are asupra sănătății simplul mers pe jos prin aer liber. Sunt însă și alte țări — precum Coreea de Sud, care a investit peste 140 de milioane de dolari în centrul 'National Forest Therapy Center' ce ar urma să fie finalizat în acest an, sau Finlanda — care doresc să studieze în profunzime impactul pe care arborii și plantele îl au asupra sănătății fizice și psihologice.

Unul dintre pionierii studiilor privind impactul naturii asupra sănătății omului este Miyazaki, antropolog și director adjunct al centrului Chiba University's Center for Environment, Health and Field Sciences. Miyazaki susține că în evoluția sa, ființa umană a stat '99,9 % din timp în medii naturale' și acolo se simte mai în largul său, după cum comenta pentru revista Outside Magazine. Potrivit acestuia, 'funcțiile noastre fiziologice sunt încă adaptate la acest mediu'.

Miyazaki și colegul său Juyoung Lee de la Chiba University au examinat 600 de subiecți, începând din 2004, dovedind că în cazul persoanelor care se plimbă frecvent prin pădure nivelul hormonului cortizol se reduce cu 12,4%, activitatea nervului simpatic scade cu 7%, iar tensiunea arterială coboară în medie cu 1,4%. În plus, în rândul celor care practică 'Shinrin-Yoku' se înregistrează o scădere de cazurile de infarct. Participanții la studiu recunosc că au o stare sufletească mai bună și sunt mai puțin anxioși.

Astfel de studii încep să dovedească, datorită unor tehnici avansate de neurobiologie, că interacțiunea cu natura diminuează activitatea cortexului prefrontal, locul funcțiilor cognitive și executive precum planificarea, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor. În schimb, activitatea se deplasează către alte părți ale creierului, care au legătură cu emoția, plăcerea și empatia, caracteristici mai apropiate de creativitate decât de productivitate. 'De aceea mâncarea la câmp are un gust mai bun', îi explica Miyazaki scriitoarei și jurnalistei Florence Williams, autoarea articolului din Outside Magazine.

Imunologul Qing Li, de la Școala de Medicină din Tokyo, a demonstrat că o plimbare printr-o pădure sau printr-un parc face să crească semnificativ concentrația de celule NK ('natural killer', ucigaș natural) din sânge, un tip de globule albe care contribuie la lupta împotriva infecțiilor și cancerului. Potrivit imunologului Li, compușii volatili emiși de arbori sunt principalii responsabili pentru acest efect benefic asupra sistemului imunitar. Mulți dintre acești compuși aromatici naturali, precum pinenii, sunt folosiți în aromaterapie și medicina holistică.

Atunci când termină lucrul și vor să se deconecteze, locuitorii de la oraș, în general, se uită la televizor ori pe rețelele de socializare. Într-un cuvânt, stau cu ochii ațintiți pe un ecran. O idee foarte proastă, comentează cotidianul spaniol.

Soluția pare a se afla în lucruri mai simple. Potrivit articolului din Outside Magazine, în 1970, Rachel și Stephen Kaplan, de la University of Michigan au observat că în cea mai mare parte a activităților de zi cu zi au nevoie de o 'atenție directă și focalizată', pentru a verifica poșta electronică, a lucra în fața unui calculator sau a găsi o parcare. Cum să ne odihnim mintea?, se întreabă Rachel și Stephen Kaplan. Tot ei răspund prin termenul 'soft fascination' — 'ceea ce se petrece în mintea ta când vezi un fluture, apusul soarelui sau ploaia'.

Studii realizate de Kaplan și alții au dovedit că după mici plimbări prin zone verzi sau chiar după simpla vedere a unor imagini reprezentând natura, subiecții acestor experimente au răspuns mult mai bine la testele cognitive, s-au simțit mai bine dispuși și erau mai puțin egoiști când interacționau cu alții în jocuri pe calculator.

'Schimbați mai des ecranul cu viața reală și simțiți frumusețea unui copac, a unei frunze sau a unei furnici care mută, aproape fără efort, o crenguță mult mai mare decât ea', recomandă, în încheiere, cotidianul spaniol El Pais.

AGERPRES/(AS — autor: Pepa Sița, editor: Cristina Mac)