Proiectul a fost demarat anul trecut in cadrul UMF Timisoara, fiind vorba de prima biobanca din Romania, cu probe proaspete de tesut cutanat.
In cursul anului trecut, printru-un parteneriat cu Universitatea din Zuruch, UMF Timisoara a lansat proiectul „Biobanca de ţesuturi – suport in cercetarea afectiunilor rare in dermatologie”, in cadrul caruia a fost infiintata prima biobanca din Romania in care se pastreaza probe proaspete de tesut cutanat. Proiectul a fost unul amplu, echipa implicata fiind formata din cercetatori cu diferite specializari, coordonati de dr. Caius Solovan, seful Clinicii Universitare de Dermatologie şi Venerologie din Timisoara. Recent intors de la o conferinta internationala in cadrul careia a prezentat pe larg acest proiect, medicul Caius Solovan a anuntat ca se intentioneaza ca biobanca de tesuturi de la Timisoara sa fie transformata in centru de excelenta in cadrul caruia sa fie pregatiti specialisti. „Se doreste ca biobanca realizata sa devina un centru de excelenta, un standard de conduita practica, sa pregateasca resursa umana in acest sens, sa se asigure servicii non-profit in domeniu şi sa stimuleze si interesul altor institutii, gen spitale, pentru astfel de servicii. Dezvoltarea unei biobanci deschide noi orizonturi de cercetare, dar si de colaborare si integrare cu centre recunoscute, cum ar fi Institutul de Cercetari Macromoleculare Petru Poni din Iasi, un centru al Academiei Romane, Universitatea Eppendorf din Hamburg şi altele”, a declarat zilele trecute medicul Caius Solovan.
Specialistul dermatolog a mai precizat ca dezvoltarea acestui domeniu implica o echipa multidisciplinara cu specialisti din diverse ramuri medicale precum biochimie, anatomie patologica, biologie celulara si moleculara, geneticieni, dar si biologi si bioinformaticieni, care sa fie capabili sa acceseze o tehnologie de varf cu o mare atentie la aspectele de etica a cercetarii stiintifice. Biobanca contine probe de tesut cutanat proaspat, conservate la minus 80 de grade Celsius, probe de sange fractionat, specimene fixate in formol si incluse in parafina, material genetic (ADN) extras, impreuna cu o baza de date cu informatii clinice sub forma unui registru de pacienti cu limfoame cutanate, inclusi in studiu. Colectia de probe de tesut cutanat se axeaza in principal pe tipuri rare de limfoame cutanate si afectiuni inflamatorii cutanate – dermatoze inflamatorii – dar include si alte neoplazii cutanate, precum melanoame si carcinoame bazocelulare. „Principalele obiective ale acestui studiu sunt identificarea unor anomalii in genom in cazul unor patologii cutanate care nu au fost studiate anterior din aceasta perspectiva, precum si corelarea biomarkerilor celulari, tisulari si circulanti”, a mai declarat dr. Caius Solovan. Datele obtinute in urma acestui studiu vor completa bazele de date internationale prin intermediul platformei Progenetix, care contine aproximativ 40.000 de specimene la ora actuala.
