Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă senilă, care afectează unul din opt oameni peste vârsta de 55 de ani, ar putea fi transmisă în cazuri excepţionale prin intermediul sângelui, la fel ca boala vacii nebune, au anunţat cercetătorii din Marea Britanie.

Cercetătorul John Collinge şi colegii lui de la University College din Londra au studiat creierele mai multor persoane decedate din cauza bolii Creutzfeldt-Jacob, care au consumat carne de la animale suferind de boala vacii nebune. Atunci ei au observat că 7 din cei 8 pacienţi morţi din această cauză prezentau semne ale maladiei Alzheimer, informează topsante.com.

Aceste persoane prezentau depozite de plăci amiloide în creier (unul dintre semnele bolii Alzheimer), iar acest lucru i-a luat prin surprindere, având în vedere vârsta tânără a pacienţilor (între 31 şi 51 de ani) şi faptul că niciuna dintre acele persoane nu aveau în familie rude care să fi suferit de Alzheimer. Analizând şi alţi factori, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că boala a fost „posibil transmisă prin proceduri medicale”.

Persoanele decedate au contractat boala Creutzfeldt-Jacob în urma unor injecţii cu hormoni de creştere. Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista Nature, au estimat că peptida beta-amiloid s-ar fi propagat, accidendal, în acelaşi fel în care s-a propagat şi boala Creutzfeldt-Jacob, prin intermediul proteinelor contaminate. Aceste rezultate trebuie să fie însă interpretate cu precauţie, pentru că nimeni nu poate să ştie dacă acele persoane ar fi dezvoltat oricum maladia Alzheimer. În plus, tratamentele bazate pe hormoni de creştere nu mai sunt folosite în prezent. „Nu cred că aceste rezultate ar fi exagerat de îngrijorătoare”, a subliniat profesorul Collinge. „Asta nu ar trebui să împiedice pe nimeni să suporte o intervenţie chirurgicală, pentru că procedurile implementate în prezent sunt foarte riguroase şi minimalizează riscul de infecţie”. Cel mai mare factor de risc pentru maladia Alzheimer rămâne vârsta. Pe locurile următoare se află factorii genetici şi stilul de viaţă. „Dacă alte studii suplimentare vor confirma rezultatele acestui studiu, atunci acesta nu va viza decât un număr infim de persoane”, a adăugat, în încheiere, profesorul Collinge.

Sursa