[vc_row][vc_column width="1/1"][vc_tabs][vc_tab title="CANCERUL DE SAN" tab_id="1381757195-1-85"][vc_column_text]
Cât de mult poate reduce un stil de viata sanatos riscul de a te îmbolnavi de cancer de sân? Expertii din strainatate si cei români analizeaza aceasta ipoteza.
„În general, stilul de viata si alimentatia pot preveni orice tip de cancer. Cancerul mamar este ereditar si de aceea în cazul în care în familie au existat deja cazuri de cancer, este bine sa adoptam un stil de viata sanatos si o dieta echilibrata", recomanda doctorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti.
Este un fapt: Una din opt femei vor fi diagnosticate cu cancer de sân. În timp ce cercetatorii cauta un tratament, toti medicii sunt de acord ca o dieta sanatoasa si mentinerea unei greutati corporale
normale au un impact enorm asupra incidentei cancerului la sân în rândul femeilor. Iata care sunt principalele recomandari ale medicilor.
Mentine o greutate sanatoasa. „Obezitatea este asociata cu o varietate de tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân", spune Moshe Shike, medic nutritionist din America. Femeile ar trebui sa îsi pastreze indexul de masa corporala între 18.5 si 24.9 si sa faca exercitii în mod regulat (cel putin 30 de minute cinci zile pe saptamâna). Colleen Doyle, director al organizatiei American Cancer Society, spune ca acest lucru poate reduce riscul cu 10-25 la suta
Potrivit unor statistici realizate de aceasta organizatie mai mult de o treime din cele 550.000 de decese cauzate de cancer în cursul unui an în America sunt legate de excesul de greutate, dieta saraca si inactivitatea fizica.
Consuma multe fructe si legume. Legumele crucifere, cum ar fi broccoli, conopida sau varza pot apara organismul împotriva cancerului. Verdeturile închise la culoare (spanac, varza, salata verde, etc) contin carotenoizi, care actioneaza ca antioxidanti.
Desi nu exista dovezi în acest moment ca alimentele ecologice reduc riscul de cancer, exista cu siguranta sunt unele fructe si legume care contin mai multe pesticide (cum ar fi piersicile, perele sau telina) decât altele si acestea afecteaza celulele din corp. Totusi, mai bine sa consumi legume si fructe nonorganice decât sa nu manânci de tot.
Regula de baza: Umple doua treimi din farfurie cu legume, fructe, cereale integrale si boabe.
Reduce consumul de carne rosie. Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomanda ca femeile sa nu consume mai mult de 500 de grame pe saptamâna. De fapt, un studiu recent care a implicat mai mult de 35.000 de femei britanice a descoperit ca femeile care au mâncat mai multa carne rosie (cu 50 de grame în plus pe zi) au avut cu pâna la 56 la suta mai multe sanse sa dezvolte cancer de sân decât cele care nu au consumat carne rosie.
„Mâncati alimentele cât mai natural posibil", este sfatul lui Larry Norton, nutritionist american. Trebuie sa fii atenta deoarece carnea prelucrata din comert (mezelurile, crenvurstii) contine nitrati, substante toxice pentru organism. Institutul American pentru Cercetarea Cancerului sugereaza ca femeile sa evite consumul de carne prelucrata de orice fel. De altfel, si doctorul Menicinicopschi avertizeaza ca ambalajele si peturile pot contamina mâncare si bauturile cu substante foarte toxice pentru organism.
În New Jersey, în iulie anul trecut, consumatorii au intentat un proces împotriva producatorilor de hot-dog pentru ca nu avertizau clientii ca un consum exagerat de crenvursti poate creste riscul de cancer.
Consuma alcool cu moderatie. Chiar si o singura bautura pe zi creste riscul de cancer mamar, avertizeaza expertii americani. Femeile trebuie sa se informeze cu privire la factorii de risc pentru bolile de inima si pentru cancerul de sân. În functie de vârsta si de istoricul medical al familiei, ele trebuie sa fie si mai atente la sanatatea lor.
Verifica nivelul de vitamina D. Nivelul de vitamina D ar trebui sa fie în jumatatea superioara a intervalului de valori normale. Un simplu test de sânge poate determina acest lucru.
Include soia în alimentatie. Studiile au aratat ca femeile occidentale sunt de pâna la cinci ori mai expuse sa se îmbolnaveasca de cancer de sân decât femeile asiatice. „Daca manânci soia asa cum o fac femeile din Asia, câteva linguri pe zi, nu îti va face rau si desi nu exista dovezi concludente, aceasta este benefica pentru organism", spune Norton. „Daca manânci soia în modul în care o fac americanii, care consuma multe proteine de soia si cantitati mari de tofu, aceasta ar putea fi periculoasa pentru sanatate".
Doctorul Mencinicopschi explica faptul ca asiaticii pregatesc soia în mod traditional si de aceea organismul lor s-a adaptat foarte bine la acest aliment. Asadar, soia este foarte buna, dar depinde de modul în care o prepari.
Regula de aur este ca trebuie sa avem o dieta echilibrata si diversificata. „Suplimentele nu înlocuiesc o dieta echilibrata si diversificata. Pot însa ajuta la echilibrarea si diversificarea dietei", spune doctorul Menicinicopschi. El recomanda sa mergi la medicul specialist înainte de a lua suplimente deoarece fiecare om reactioneaza diferit la alimente, suplimente, stres.
Alimente care lupta împotriva cancerului
Fasolea boabe: bogata în fibre, fasolea si alte leguminoase precum lintea si mazarea protejeaza deteriorarea celulele din corp.
Zmeura si capsunii sunt fructe care contin acid elagic, care poate dezactiva agentii cancerigeni.
Strugurii: soiurile rosii si purpurii de struguri sunt bogate în resveratrol, o substanta antioxidanta care poate inhiba cresterea tumorii.
Ceaiul verde: studiile au asociat aceasta bautura bogata în antioxidanti cu risc mai scazut de cancer.
Cereale integrale: cu un continut mare de fibre, pâinea de grâu, orezul brun sau fulgile de ovaz contin fitochimicale, care pot reduce riscul de cancer.
Ce sa nu mâncam
Trebuie evitate alimentele înalt procesate care contin E-uri si siropuri dulci, faina alba si derivatele ei, respectiv produsele de patiserie si cofetarie, grasimi în exces, prajeli, mâncare junk-food, sucuri carbogazoase.
„Este o greseala, mai ales în cazul femeilor sa elimine total din alimentatie grasimile. Ele ar trebui sa consume grasimi sanatoase precum Omega 3 care se gaseste în peste", avertizeaza doctorul Mencinicopschi.
Mortalitatea provocata de cancerul de sân s-a redus semnificativ în Europa în ultimii 20 de ani, însa în cazul României a înregistrat o crestere de 17 procente, reiese dintr-un studiu publicat de The British Medical Journal în luna august a acestui an
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="De ce femeile din China nu fac cancer de san?" tab_id="1381757195-2-65"][vc_column_text]
Prof. Jane Plant, PhD, CBE
Am avut de ales intre a muri si a incerca sa gasesc un remediu. Sunt un om de stiinta - trebuia sa existe o explicatie rationala pentru care una din 12 femei din Anglia sufera de aceasta boala.
Oricine a intrat in contact cu cancerul de san stie ca anumiti factori de risc - cum ar fi varsta, menstruatia timpurie, menopauza cu debut intarziat si o familie cu antecedente - nu pot fi controlati. Dar sunt alti factori de risc pe care ii putem controla cu usurinta.
Puntem controla acesti factori de risc facand simple schimbari in viata de zi cu zi pentru preveni sau videca aceasta forma de cancer. Mesajul meu este ca pana si cancerul de san in stare avansata poate fi invins, pentru ca eu am reusit.
Primul indiciu pentru a intelege ce anume imi dezvolta cancerul de san l-am gasit cand sotul meu Peter, care este si el un om de stiinta, s-a intors de la munca din China. In acea perioada ma pregateam pentru o sesiune de chimioterapie.
Urmatoarele cuvinte rasunau ca un ecou in mintea mea: "De ce femeile din China nu au cancer de san?"
Am colaborat cu mai multi colegi din China la un studiu care facea legatura intre chimia solului si boli, si mi-am amintit unele statistici. Cacerul de san era aproape inexistent in toata tara. In China, doar o femeie din 10 000 moare de aceasta boala, comparativ cu una din 12 in Anglia, si mai grav, una din 10 in tarile occidentale.
Nu este vorba numai de faptul ca in China este mai raspandit mediu rural, cu mai putina poluare urbana. In Hong King, care este puternic urbanizat, rata de cancer de san este de 34 din 10 000 de femei, rata care este foarte mica in comparatie cu cea occidentala.
Mi s-a parut evident ca exista alti factori ai stilului de viata care influenteaza cancerul de san, independeti de poluare, urbanizare sau mediu.
Ulterior am descoperit ca oricare ar fi cauza diferentelor asa mari intre proportiile de cancer de san din orient si occident, aceasta cauza nu este genetica.
Cercetarile stiintifice au aratat ca atunci cand chinezii sau japonezii se muta in occident, pe parcursul unei generatii sau doua, ratele ce cancer de san se apropie de cele ale tarii gazda.
Acelasi lucru se intampla cand cei din orient adopta un stil de viata occidental in Hong Kong. De fapt, cancerul de san mai este numit in China si "boala femeilor bogate". Aceasta pentru ca in China numai cei instariti isi pot permite "mancare Hong Kong". Toate mancarurile occidentale, inclusiv totul de la inghetata si batoane de ciocolata la spaghete si branza feta, este denumit "mancare Hong Kong".
Bunul simt m-a facut sa gandesc ca ceea ce mi-a cauzat cancerul la san si numarul mare de cazuri din aceasta tara in general, are legatura cu stillul de viata al clasei de mijloc din occident.
Exista un aspect important si pentru barbati. In cercetarile mele am observat ca multe date despre cancerul de prostata duce la concluzii similare. Conform statisticilor de la Organizatia de Sanatate Mondiala (World Health Organizatio), numarul de barbati cu cancer de prostata in China este neglijabil, de numai 0,5 la 100 000. In Anglia si Scotia numarul este de 70 de ori mai mare. Ca si cancerul de san, este o boala a clasei de mijloc care ataca in principal categoriile de oameni care isi permit anumite mancaruri.
Imi amintesc ca l-am intrebat pe Peter dupa ce s-a intors din China ce anume este asa diferit in stilul de viata al chinezilor. La ei de ce nu fac femeile cancer de san?
Ne-am hotarat sa abordam problema logic. Am examinat date stiintifice care scoteau in evidenta grasimile din dieta. Cercetatorii au descoperit ca in anii '80, numai 14% din calorii in dieta chinezilor era din grasimi, comparativ cu 36% in occident.
Dar dieta pe care o urmez de ani de zile, cu mult inainte sa fac cancer de san, era foarte scazuta in grasimi si bogata in fibre. Mai mult, ca om de stiinta, stiam ca grasimile in dieta adultilor nu s-au dovedit a creste riscul de cancer de san.
Intr-o zi, dupa indelungi cercetari, am realizat ca in China nu se mananca lactate. Atunci mi-am amintit cati chinezi sufera de intoleranta la lactoza, mi-am amintit cum colegii chinezi cu care lucram spuneau mereu ca laptele este numai pentru bebelusi, si cum unul din cei mai apropiati prieteni (care este de origine chineza), refuza mereu politicos antreurile cu branza de la petreceri.
Nu cunosteam niciun chinez care continua sa traiasca dupa obiceiurile traditionale si care sa foloseasca lactate pentru a isi hrani copiii. Traditia lor era sa angajeze o femeie care sa alapteze copilul daca era nevoie, dar niciodata sa nu foloseasca lactate. Pentru chinezi preocuparea occidentului fata de lactate este ciudata.
Imi amintesc de cand am gazduit o conferinta la putin timp dupa incheierea revolutiei culturale a anilor '80. Am comandat o budinca cu inghetata, iar cand am precizat ca acel desert contine lapte, toti chinezii au refuzat politicos sa o manance si nu au putut fi convinsi sa se razgandeasca.
La vremea respectiva ne-am bucurat foarte mult de portiile ramase in plus!
Am descoperit ca laptele este una din cele mai raspandite cauze ale alergiilor alimentare.
Peste 70% din populatia lumii nu poate digera lactoza, fapt ce i-a determinat pe nutritionisti sa considere ca este o situatie normala a adultilor, si nu o deficienta anume. Poate ca natura incearca sa ne spuna ca anumite alimente nu trebuie consumate.
Inainte sa am cancer de san mancam foarte multe lactate, cum ar fi lapte, branza si iaurt. Le-am folosit ca sursa primara de proteine. Mai mancam si carne slaba de vita tocata, din cea mai ieftina, care acum realizez ca probabil era provenita de la vaci de lapte mature.
Pentru a putea face fata chimioterapiei pe care am facut-o cand a revenit cancerul a cincea oara, am consumat foarte multe iaurturi organice pentu flora intestinala. Recent am descoperit ca in trecut, in 1989 iaurtul a fost corelat cu cancerul ovarian. Doctorul Daniel Cramer de la Universitatea Harvard a facut un studiu pe sute de femei cu cancer ovarian pe care le-a pus sa noteze in detaliu ce mancau. Imi doresc sa fi stiu de aceste descoperiri de pe atunci.
Studiind impreuna cu Peter dieta chinezeasca, am hotarat sa renunt la toate lactatele. Am aruncat branza, unt, lapte, iaurt si orice alte lactate.
Este surprinzator cat de multe produse, inclusiv supele comercializate, biscuiti, prajituri, contin o forma de lactate. Chiar si multe margarine promovate ca fiind de soia, floarea soarelui sau ulei de masline, contin lactate. Avand acestea in vedere, am inceput sa citesc toate etichetele de pe mancaruri.
Pana in acest punct, am masurat in mod regular progresele ganglionului canceros. In ciuda comentariilor incurajatoare din partea doctorilor si asistentelor, observatiile proprii imi spuneau amarul adevar. Prima sesiune de chimioterapie nu a avut niciun efect. Ganglionul era de aceeasi dimensiune.
Dupa aceea am eliminat lactatele. In cateva zile ganglionul a inceput sa isi reduca dimensiunile. La doua saptamani dupa a doua sedinta de chimioterapie si la o saptamana dupa ce am renuntat la produsele lactate, ganglionul din gat a inceput sa imi provoace mancarimi. Apoi a inceput sa isi reduca dimensiunile. Linia graficului pe care il facusem pe baza masuratorilor incepuse sa se indrepte in jos pe masura ce tumoarea se micsora.
Foate important de retinut este ca graficul in loc sa aiba un declin exponential, dimensiunea tumorii a scazut liniar, indicand vindecare si nu suprimare (sau remisie) a tumorii.
Intr-o sambata, dupa sase saptamani de cand renuntasem la produsele lactate, am avut o sedinta de meditatie de o ora, dupa care am pipait sa verific ganglionul. Nu l-am putut gasi, desi aveam experienta in detectarea ganglionilor cancerosi (mi i-am detectat singura pe toti cinci). M-am dus la sotul meu si l-am rugat sa imi pipaie gatul si nici el nu a gasit ganglionul.
In urmatoarea zi de marti am fost la control. Dupa o examinare amanuntita, medicul nu a mai gasit tumoarea. Niciunul din doctori nu se astepta ca cineva cu tipul si stagiul de cancer pe care il aveam (care s-a raspandit in sistemul limfatic) sa supravietuiasca, cu atat mai putin sa se vindece.
Specialistul a fost foarte bucuros de rezultatele analizelor. Cand i-am spus initial ideile mele a fost sceptic. Acum foloseste harti pe care arata mortalitatea din cauza cancerului in China in prelegerile pe care le tine si recomanda o dieta fara lactate pacientilor cu cancer.
Am convingerea ca legatura dintre lactate si cancerul de san este similara cu legatura dintre fumat si cancer de plamani. Cred ca identificand aceasta legatura intre lactate si cancerul de san, iar apoi urmand o dieta pentru mentinerea sanatatii, m-am vindecat.
A fost greu pentru mine, cum probabil este si pentru altii, sa accept ca o substanta "naturala" precum laptele poate acea implicatii asa mari asupra sanatatii.
Jane A. Plant, Ph.D., C.B.E., is one of Britain's most distinguished scientists. She is chief scientist of the British Geological Survey and continues to sit on many influential government and international committees. In 1999, she was awarded Britain's most prestigious honor, the Lord Lloyd of Kilgerran Prize. Professor Plant lives in Nottingham with her husband and children.
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="Tipuri de cancer" tab_id="1381757326711-2-4"][vc_column_text]
Tipuri de cancer si tratamente complementare
Tratament complementar impotriva cancerului
Efectele Tien Hsien Liquid la pacientii cu cancer
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="MAMOGRAFII" tab_id="1381757365571-3-10"][vc_column_text]
Beneficiile mamografiilor,
mai mari decât se credea –
concluzia unui studiu realizat pe o perioada de 29 de ani
Mamografiile efectuate în mod regulat previn decesele provocate de cancerul mamar, iar numarul vietilor salvate creste în timp, potrivit rezultatelor celui mai lung studiu realizat pâna în prezent, publicat în Radiology si citat de Reuters.
Studiul, care s-a desfasurat pe o perioada de 29 de ani si la care au participat 130.000 de femei din doua comunitati din Suedia, a stabilit ca în grupul voluntarelor care au efectuat mamografii în mod regulat s-au înregistrat cu 30% mai putine decese provocate de cancerul mamar, iar efectul s-a mentinut de-a lungul timpului.
La 29 de ani de la debutul studiului, echipa de cercetatori, coordonata de profesorul Stephen Duffy, de la University of London, a descoperit ca numarul femeilor salvate de un cancer la sân creste odata cu fiecare an, în conditiile efectuarii regulate de mamografii.
Stamatia Destounis, specialist în radiologie la Elizabeth Wende Breast Care din Rochester, New York, care nu a fost implicata în acest studiu, spune ca radiologii citeaza de mai multi ani rezultate partiale ale acestui studiu si aceasta cercetare indicafaptul ca mamografia are "chiar mai multe beneficii decât înteleg oamenii" în prezent. Totodata, aceasta spune ca atât pacientii, câtsi medicii trebuie sa primeasca o educatie în acest sens.
În cadrul acestui studiu, femeile au fost împartite în douagrupuri, unul care a efectuat regulat mamografii si unul care a primit îngrijirea obisnuita.
În primii sapte ani, femeile cu vârste între 40 si 49 de ani au facut mamografii o data la doi ani, iar cele cu vârste între 50 si 74 de ani - o data la trei ani.
"Rezultatele noastre indica faptul ca la fiecare 1.000 de femei care au beneficiat de mamografii pe o perioada de 10 ani au fost prevenite trei cazuri de cancer mamar", a spus Duffy, adaugând camajoritatea deceselor prevenite s-au produs la mai mult de 10 ani de la începerea mamografiilor.
Mamografiile constituie un subiect controversat. Astfel, în SUA, autoritatile recomanda, începând din 2009, ca femeile de 40 de ani sa nu faca mamografii, în timp ce femeile de 50 de ani sa faca una la doi ani, în loc de una anuala asa cum era recomandat anterior.
Multi specialisti spun însa ca aceste recomandari privind rarirea mamografiilor le-ar aduce pe femei într-o stare de confuziesi ar avea ca rezultat mai multe decese provocate de cancerul mamar.
Schimbarile au avut ca scop sa le scuteasca pe femei de griji si de costurile unor teste suplimentare care ar fi fost necesare pentru a face diferenta dintre cancer si noduli inofensivi. Însarezultatele studiului suedez arata ca rata rezultatelor fals pozitive (supradiagnosticate) este mica, de mai putin de 5%.
Multe grupuri de medici, inclusiv American Cancer Society, si-au mentinut recomandarile privind efectuarea de mamografii începând cu vârsta de 40 de ani, subliniind ca acest tip de analiza medicalapoate salva vieti prin detectarea precoce a tumorilor, în faza în care acestea pot fi cu usurinta tratate.
Duffy este de parere ca femeile cu vârsta între 40 si 54 de ani ar trebui sa faca o mamografie la fiecare 18 luni, iar cele cu vârsta peste 55 de ani - una la fiecare doi ani.
Cancerul mamar se situeaza pe locul al doilea în topul cancerelor cauzatoare de moarte în rândul femeilor din SUA, dupacancerul pulmonar.
Anual, circa 500.000 pacienti mor din cauza acestui cancer lanivel global. Totodata, anual, în lume, sunt diagnosticate 1,3 milioane de noi cazuri.
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="PAPANICOLAU" tab_id="1381757399818-4-1"][vc_column_text]
Fa-ti anual testul Papanicolau ca sa nu descoperi problemele grave mult prea tarziu!
Testul Papanicolau iti poate salva viata, daca este facut cu regularitate.Cu ajutorul acestei analize simple, problemele din zona intima vor putea fi descoperite la timp si tratate corect. Un control de rutina la ginecolog te poate scapa de un cancer de col uterin mortal.
Testul Papanicolau este foarte simplu. Practic, se face dupa un control de rutina pe care orice femeie ar trebui sa si-l faca, chiar daca nu si-a inceput inca viata sexuala. Controlul nu este dureros si dureaza putin. Ti-l poti face in orice cabinet ginecologic. Testul Papanicolau este folosit cu scopul identificarii modificarilor celulare anormale de la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin.
„Testul Papanicolau este un test foarte usor de efectuat. Este un test care analizeaza celulele care se descuameaza de pe mucoasa genitala. Daca undeva apare o celula atipica, ni se da un semnal ca ceva nu este in regula la nivelul organelor genitale, interne si externe, si atunci incepem sa verificam daca undeva este o problema. Este bine sa il facem cel putin o data pe an“, spune medicul ginecolog Indiana Dinca.
Dintre femeile care isi fac anual acest control, intre 5 si 10 % au rezultate anormale, insa si mai putine sufera modificari care ar putea duce la un cancer de col uterin.
Daca ai de gand sa mergi la ginecolog ca sa iti faci acest test, ai grija ca rezultatul lui poate fi influentat de anumiti factori. Tesul Papanicolau poate fi influentat de infectii vaginale, de menstra, de ovule, spermicide, tampoane interne, dar si contact sexual cu o zi inainte de controlul medical.
Testul Papanicolaou nu confera o siguranta de 100 %. El poate oferi rezultate incorecte in aproximativ 15-25 % din cazuri. Testul Papanicolaou poate omite cancerul de col uterin în aproximativ 5 % din cazuri.
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="Babes Papanicolau" tab_id="1381757430138-5-10"][vc_column_text]
otul despre testul Babes-Papanicolau
Testul Papanicolau are rolul de a depista cancerul de col uterin, una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul femeilor. Acest test consta în analiza unei probe de celule (frotiu) recoltate de pe suprafata colului uterin (cervix) si se foloseste pentru a detecta celulele cervicale anormale sau neobisnuite (celule atipice) sau pentru a descoperi unele semne de infectie în aceasta zona. Afla mai jos tot ce trebuie sa stii despre testul Babes-Papanicolau.
Virusul papilloma (HPV) este responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer ce col uterin. Depistat în faza incipienta, sansele de vindecare sunt foarte mari. Acestea scad pe masura ce boala a fost descoperita mai târziu iar în acest caz, prognosticul este deosebit de grav. Acest lucru poate fi însa evitat daca se apeleaza frecvent la medicul ginecolog care va poate recomanda efectuarea unui test Babes-Papanicolau. Prin acesta se observa daca celulele colului uterin sufera modificari anormale. Testul presupune recoltarea de celule de pe suprafata colului de catre un medic de specialitate. Acestea se asaza apoi pe o lama de microscop (frotiu) si se trimit la un laborator pentru a fi examinate la microscop. Femeilor care au împlinit 30 de ani se recomanda efectuarea testului HPV împreuna cu testul Papanicolau.
Primul test, în primii trei ani de activitate sexuala
Medicii recomanda ca primul test Babes-Papanicolau sa se faca prima data, în jurul vârstei de 21 de ani sau în primii trei ani de la începerea vietii sexuale. Nu este nevoie sa mai faceti testul Papanicolau în mod regulat dupa ce ati împlinit vârsta de 65 de ani sau v-au iesit trei teste normale la rând. De asemenea, nu mai este nevoie de acesta daca uterul v-a fost extras din alte motive decât cancerul de col uterin sau displazie cervicala. Însa, daca v-a iesit în trecut un test Papanicolau anormal trebuie sa efectuati testul mai frecvent. Testul Papanicolau se face în mod obisnuit în timpul unei examinari ginecologice de rutina si se face pentru a descoperi modificari anormale la celulele cervixului (colului uterin). Descoperirea acestor modificari anormale si tratarea lor reduce semnificativ sansele de a face cancer de col uterin. Atentie, daca sângerati dupa contactul sexual programati-va cât mai repede pentru un test Bebes-Papanicolau.
Fara falsa pudoare în fata medicului
Testul Bebes-Papanicolau nu se efectueaza în perioadele de menstruatie întrucât sângele poate modifica rezultatele testului iar înainte cu cel putin 24 de ore de acesta nu trebuie sa folositi tampoane igienice, medicamente vaginale, spray-uri, pudre. În cabinetul medicului nu trebuie sa da?i dovada de pudoare astfel încât trebuie sa îi spuneti daca sunteti însarcinata, daca aveti la nivelul organelor genitale simptome precum mâncarimi, umflaturi, roseata, scurgeri si daca luati anticonceptionale. Acesta mai trebuie sa cunoasca si daca ati mai facut si alte teste Papanicolau si care au fost rezultatele, cât a durat ciclul menstrual si bineînteles daca ati suferit interventii chirurgicale sau terapie cu radiatii la nivelul vaginului, cervixului, vulvei sau uterului.
Un test fara durere
Testul Babes-Papanicolu se efectueaza pe masa ginecologica iar în timpul acestuia medicul va va introduce un dilatator lubrifiat în vagin cu scopul de a departa peretii vaginali, permitându-i examinarea colului. Acesta va recolta mai multe mostre de celule cu ajutorul unei perii speciale sau a unei spatule. Celulele sunt recoltate de pe portiunea vizibila a colului dar si de pe canalul endocervical. Celulele sunt apoi întinse pe o lama de microscop si trimise la un laborator pentru examinare. Testul nu este dureros singurul lucru pe care îl veti resimti fiind doar o usoara stare de discomfort în momentul în care departatorul este introdus în vagin, în special daca vaginul este iritat, sensibil sau îngust. De asemenea, veti simti ca sunteti împinsa în momentul în care celulele sunt recoltate.
În unele cazuri, destul de reduse, este posibil sa sângerati putin dupa efectuarea testului.
Cum se interpreteaza testul
În urma analizarii probelor recoltate, rezultatul testului poate fi normal ceea ce înseamna ca nu s-au gasit celule cu modificari anormale sau anormal ceea ce presupune ca s-au gasit celule cu modificari anormale. În functie de factorii de risc, este recomandata testarea o data la 1-3 ani, însa medicul dumneavoastra va poate spune de câte ori este necesar sa faceti acest lucru.
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="CHIMIOTERAPIE" tab_id="1381757474289-6-4"][vc_column_text]
Cum stii daca vei supravietui dupa chimioterapie? Viata dupa cancer, scrisa în genele fiecarui pacient
Stiinta bate boala! Cercetatorii au descoperit opt gene ale caror "semnaturi" pot prezice durata perioadei de supravietuire a pacientilor dupa chimioterapie, înainte de reaparitia cancerului, informeaza Daily Mail.
Conform oamenilor de stiinta, pacientii ale caror gene îi plaseaza în grupul persoanelor cu risc scazut beneficiaza de o perioada mai lunga de supravietuire, fara cancer, decât pacientii din grupul cu risc mare.
Specialistii de la Academia Sinica si de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au identificat genele implicate în invazia celulara, folosind panelul de 60 de linii celulare canceroase umane NCI-60 detinut de National Cancer Institute din Statele Unite.
Comparând tiparul de activare a fiecareia dintre aceste gene, în diferite linii celulare, cu felul în care aceste linii au reactionat la 99 de medicamente anticancer, oamenii de stiinta au reusit sa micsoreze lista de gene pâna au ajuns la acelea care ar putea sa influenteze rezultatul chimioterapiei.
"Studiul nostru a descoperit opt gene care sunt implicate în invazia celulara, iar activarea relativa a acestor gene este corelata cu rezultatul chimioterapiei, inclusiv cu receptorul pentru factorul de crestere EGF", a declarat profesorul Ker-Chau Li, de la Academia Sinica si UCLA, coordonatorul studiului.
Potrivit aceluiasi medic, cinci medicamente - paclitaxel, docetaxel, erlotinib, everolimus si dasatinib - au efectele cele mai pronuntate.
Oamenii de stiinta sustin ca aceasta descoperire ar putea sa îi ajute pe medici în alegerea celor mai potrivite tratamente individualizate în terapia anticancer.
Sursa: antena3.ro
[/vc_column_text][/vc_tab][vc_tab title="Mamografii" tab_id="1381757511324-7-9"][vc_column_text]
Mamografiile, mai "rele" decât radiografiile
Mai mult de doua tomografii si trei radiografii într-un an pot fi nocive.
Pe cât posibil, gravidele, copiii si tineri ar trebui sa stea departe de investigatiile cu raze X
Razele X sunt radiatii electromagnetice care permit vizualizarea clara a organelor pentru diagnosticarea unor afectiuni. Beneficiile medicale sunt incontestabile, însa, în cantitate mare, aceste raze pot altera ADN-ul, pot provoca afectiuni ale pielii si parului si chiar cancer.
Mamografiile, mai "rele" decât radiografiile
O tomografie computerizata completa emite o doza de radiatii aproape de limita permisa într-un an. Medicii avertizeaza ca mai
Doza de radiatii difera de la investigatie la investigatie si de la aparat la aparat. Radioscopiile, investigatiile prin care se urmareste dinamica organelor cu ajutorul razelor X pe un ecran fluorescent, emit o cantitate mult mai mare decât tomografiile computerizate sau mamografiile, iar acestea din urma emit mai multe radiatii decât radiografiile. La rândul lor, radiografiile digitale iradiaza corpul uman de câteva ori mai putin decât cele clasice.
Unitatea de masura pentru dozele de radiatii care ajung în organism este miliesvertul (mSv). Doza de radiatii nu trebuie sa depaseasca 20 de mSv pe an. În general, o radiografie pulmonara efectuata cu un aparat bun nu depaseste 0,6 mSv, echivalentul a 15 zile de iradiere naturala (din apa, aer, mâncare, sol sau organisme vii), o radiografie abdominala echivaleaza cu sase luni de iradiere naturala (5 mSv), o tomografie computerizata, cu 1-2 ani de iradiere naturala (poate ajunge la 15 mSv), iar o radioscopie este echivalentul a 50-150 de radiografii (poate ajunge la 30 mSV).
Medicul radiolog trebuie sa monitorizeze atent doza de radiatii. "Toate aparatele au, conform legii, dispozitive de masurare a dozei de radiatii. Medicul trebuie sa întocmeasca un buletin de radiatii pentru fiecare si atunci când pacientul se prezinta pentru o noua radiografie, sa-i poata spune daca a acumulat sau nu o cantitate prea mare de radiatii. Daca da, atunci îl putem îndrepta spre investigatii cu zero radiatii, ecografie sau rezonanta magnetica", ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Iana, seful sectiei de Radiologie si Imagistica Medicala a Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti.
Efectele exceselor: de la mutatii genetice la cancere
Doctorii ne atrag atentia ca, desi nu trebuie sa dezvoltam o examene radiologice mai complexe într-un an. "Femeile mai tinere de 40 de ani au interzis la mamografii, pentru ca doza de radiatii emisa nu e de neglijat si le poate afecta fertilitatea", adauga medicul radiolog Mihaela Verga.
Organismul suporta dozele mici de raze X, însa cantitatile mari produc grave deficiente celulare. "Tinta principala a razelor X e ADN-ul. Astfel, pot aparea mutatii genetice sau chiar cancere. Alte efecte adverse includ tulburari pigmentare, atrofie, conjunctivita sau pierderea parului", mai spune prof. Iana.
Femeile gravide au în mod expres interzis la radiografii în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, când se formeaza organele fatului. În caz contrar, creste riscul de avort spontan, de malformatii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal.
"Riscul fetal e major în primul trimestru de sarcina si cel mai mic în ultimul trimestru. Expunerea la doze mari în primele 3-5 saptamâni de la conceptie poate duce la împiedicarea implantarii. Daca expunerea are loc în primele 10 zile de la conceptie, pot avea loc efecte letale sau embrionul nu va fi afectat deloc. În cazul în care investigatiile sunt absolut necesare, pacienta trebuie protejata obligatoriu de o bariera de plumb", explica radiologul Verga.
De asemenea, copiii sau tinerii trebuie sa stea departe de investigatii iradiante, care le pot influenta negativ dezvoltarea.
"Nu e nevoie de radiografie de fiecare data când tusim. Doua, maximum trei pe an sunt inofensive”.
MIHAELA VERGA, medic radiolog
[/vc_column_text][/vc_tab][/vc_tabs][/vc_column][/vc_row]
