Prof. dr. Viorel Scripcariu, Clinica I chirurgie Oncologică, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi: „Cancerul colorectal este un cancer curabil dacă este surprins precoce. Pentru aceasta, bolnavii trebuie să se adreseze medicului imediat după apariţia unor semne care pot ridica suspiciuni, precum tulburări de tranzit intestinal, de scaun, sângerări în timpul scaunului. Dar şi mai bine ar fi dacă persoanele cu risc crescut de a face boala, s-ar testa periodic ceea ce ar permite depistarea şi tratamentul precoce al cancerului colorectal. Este o boală genetică cu transmitere autosomal dominantă, cu antecedente antecedente de cancercolorectal în rândul rudelor de gradul I. Asta înseamnă că persoanele care au avut părinţi, fraţi, surori cu această boală au un risc de 4-5 ori mai mare de a face un cancer colorectal. Cei cu un astfel de risc pot efectua testări periodice, la distanţă de câţiva ani, pentru a depista la timp cancerul colorectal.

Cum se poate depista boala

Screeningul poate include testul pentru hemoragiile oculte fecale, sigmoidoscopia flexibilă, colonoscopia şi irigografia în dublu contrast. În ultimul timp se încearcă introducerea printre metodele de screening colorectal a unor metode moderne, neinvazive - colonoscopia virtuală şi testarea genetică a scaunului pentru ADN neoplazic. Trebuie spus, că o persoană peste 40 de ani, fără simptome şi care nu are antecedente de cancercolorectal în rândul rudelor de gradul I, nu trebuie să facă teste sau alte investigaţii pentru depistarea bolii. Testările periodice indicate a fi efectuate la distanţă de câţiva ani sunt recomandate în special persoanelor asimptomatice (fără simptome) care au sau au avut rude de gradul I cu cancer colorectal. De asemenea, subliniez că apariţia simptomelor sau semnelor cum ar fi tulburări de tranzit intestinal, de scaun, sângerări în timpul scaunului, trebuie să aducă imediat pacientul la medic pentru consult şi investigaţii.

Testul pentru detectarea hemoragiilor oculte

Sunt mai multe feluri de teste pentru detectarea hemoragiilor oculte fecale (FOBT - „fecal occult blood testing“) dar cel mai folosit este testul cu hârtie impregnată cu o substanţă indicator numită guaiac, versiunea cea mai comercializată şi studiată fiind testul HEMOCCULT. Acest indicator incolor este oxidat, în prezenţa peroxidazei şi peroxidului de hidrogen, la un pigment albastru (quinona) care este vizibil imediat. Practic, testul identifică sângele în scaun prin metoda Hemocult. Aceasta constă în aplicarea a 2 picături de reactiv pe o hârtie din guaiac cu materii fecale. Colorarea în albastru a probei indică sângerarea ocultă şI trebuie făcute investigaţii pentru a se stabili dacă această sângerare e cauzată de un posibil cancer de colon sau de o altă afecţiune. Sângele în scaun poate fi un simptom al cancerului colorectal, dar există şi alte afecţiuni care pot duce la prezenţa de sânge în materiile fecale: hemoroizii, colita ulcerativeă, fisurile anale etc. Ideea este că o persoană care are rude de gradul I ce au suferit de cancer colorectal, chiar dacă nu are simptome poate face un astfel de test şi se pot depista precoce sângerările oculte în materiile fecale care pot fi semnul unui cancer colorectal. Astfel se poate descoperi din timp boala, în stadii când nu există încă simptome care să aducă pacientul la medic.

Avantajele testului pentru hemoragiile oculte fecale

- este uşor de folosit;

- rezultatele sunt gata imediat şi uşor de citit;

- este convenabil şi ieftin;

- poate depista leziunea canceroasă (prin investigaţiile ulterioare pozitivării testului) în stadii incipiente, curabile;

- complianţa pacienţilor este bună la persoanele motivate (cu risc).

Dezavantajele testului pentru hemoragiile oculte fecale

- o participare scăzută a populaţiei în general (complianţa generală de 50-70%);

- rata mare a rezultatelor fals negative (pentru testarea unei singure probe este de 40-50%). Aceasta depinde de stocarea prelungită a probelor (se degradează hemoglobina), de topografia tumorilor colorectale (cele de pe colonul distal sunt mai greu detectabile) şi de sângerarea intermitentă a acestora.

- rata rezultatelor fals pozitive (2-6%);

- valoarea predictiv pozitivă pentru cancerul colorectal scăzută (5-10%).

Examene şi investigaţii imagistice

Cele trei metode principale de investigaţie în cancerul colo-rectal sunt examenul endoscopic (sigmoidoscopie sau colonoscopie), examenul radiologic şi examenul ecografic.

- Recto-sigmoidoscopia - trebuie să poată fi făcută oricărui pacient, la care există o suspiciune. Examinarea nu necesită anestezie sau vreo altă pregătire. Peste 50% din cancerele colo-rectale sunt accesibile metodei, care poate confirma diagnosticul prin biopsie şi examen histopatologic.

- Irigografia - este metoda cea mai accesibilă de diagnostic pentru cancerul colo-rectal. Singura tehnica acceptabilă este cea cu dublu contrast.

- Colonoscopia - este metoda cu cea mai ridicată rată a diagnosticului. Indicaţia principală o constituie bolnavii cu simptomatologie pozitivă şi irigografie negativă sau dubioasă. Examinarea poate fi dificilă sau contraindicată în cazul asocierii unor afecţiuni inflamatorii (diverticulite, stricturi), sindroame aderenţiale. Colonoscopia este metoda de maximă acurateţe diagnostică a cancerului colorectal şi polipilor, permiţând biopsierea multiplă şi ţintită a leziunilor depistate în lumenul colonic, dar şi rezecţia polipilor, cu atât mai mult utilă, dacă sunt situaţi pe colonul drept unde nu pot fi abordaţi altfel.

- Colonoscopia virtuală este un procedeu modern, costisitor; este o procedură sigură spentru a depista existenţa unei leziuni la nivelul colonului sau al rectului. Dar, colonoscopia virutală nu permite biopsia sau rezecţia, deci nu se poate afla cu siguranţă dacă este vorba de o formaţiune malignă (n.r. - canceroasă) sau de o afecţiune beningă.

Simptome care trebuie să aducă imediat pacientul la medic

Cancerul colorectal este un cancer curabil dacă este surprins precoce. Pentru a fi surprins precoce, bolnavii trebuie să se adreseze repede la medic imediat după apariţia unor semne care pot ridica suspiciuni, precum tulburări de tranzit intestinal, de scaun (nota redacţiei - constipaţie frecventă, diaree, sau alterarea cosntipaţiei cu diareea), sângerări în timpul scaunului. Tratamentul este complex, medico-chirurgical, iar urmărirea postoperatorie pentru o perioadă de 5 ani este foarte importantă pentru a surprinde din timp semnele de recidivă sau de evoluţie a bolii la nivel sistemic.

Ce risc de cancer colorectal aveţi?

Este meritul Societăţii Americane pentru studiul Cancerului (ACS - „American Cancer Society“) că a adoptat o strategie de screenig pentru depistarea precoce a cancerului colorectal în funcţie de gradul de risc al apariţiei acestei boli neoplazice. S-a stabilit că vârsta de începere a screeningului pentru persoanele asimptomatice să fie de 50 de ani. Împărţirea populaţiei asimptomatice într-o grupă de risc se va face în funcţie de vârstă şi de antecedentele personale sau familiale, majoritatea (70-80%) având risc scăzut de a face cancer colorectal, numai 5-10% dintre persoane fiind încadrate în grupa de risc crescut.

Aflaţi din tabelul de mai jos încadrarea persoanelor asimptomatice (n.r. - fără simptome) în grupele de risc de a face cancer colorectal:

Ce teste pot face persoanele peste 50 de ani pentru a depista la timp boala

Strategia de screening pentru cancerul colorectal recomandată de „American Cancer Society“ pentru persoanele asimptomatice ( n.r. - fără simptome) cu vârsta peste 50 de ani.

Colonoscopia şi irigografia sunt complementare, nu exclusive. Ecografia, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară sunt metode diagnostice avansate utilizate numai după confirmarea diagnosticului în vederea stadializării (n.r. - stabilirea stadiului bolii) şi aplicării tratamentului corect“.

Simptome care trebuie să aducă imediat pacientul la medic

Cancerul colorectal este un cancer curabil dacă este surprins precoce. Pentru a fi surprins precoce, bolnavii trebuie să se adreseze repede la medic imediat după apariţia unor semne care pot ridica suspiciuni, precum tulburări de tranzit intestinal, de scaun (nota redacţiei - constipaţie frecventă, diaree, sau alterarea cosntipaţiei cu diareea), sângerări în timpul scaunului. Tratamentul este complex, medico-chirurgical, iar urmărirea postoperatorie pentru o perioadă de 5 ani este foarte importantă pentru a surprinde din timp semnele de recidivă sau de evoluţie a bolii la nivel sistemic.

Sursa