Secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, a dezvăluit, în emisiunea moderată de Dan Andronic, directorul general al EVZ, cum s-a ajuns ca românii să iasă în stradă pentru el.

 - Dan Andronic: V-am promis că nu intrăm foarte mult în politică și o să evit pe cât posibil zonele contondente, ca să nu ne accidentăm. Dar v-aș propune să ne întoarcem în 2012. Pentru că acolo ați reprezentat scânteia care a dus la un conflict major în societate.

- Raed Arafat: Fără intenție...

- Conflictu-i conflict. Știți cum e. Știi cum începe, nu știi cum se termină. Ați fost scânteia care a dus la demonstrații în stradă. E adevărat, ulterior preluat de politic, de cuplul Ponta - Antonescu. Și care au fost considerate un precursor al victoriei zdrobitoare în alegeri. Dacă v-ați întoarce acum în timp, ați regreta vreo declarație pe care ați făcut-o atunci?

-Dacă analizăm ce am declarat, eu n-am declarat decât un singur lucru pe medicina de urgență și acest lucru nu-l regret. Am încă aceleași convingeri că un sistem de urgență trebuie să fie un sistem în care statul are responsabilitatea principală și să fie funcțional din toate punctele de vedere. Fără amestecul intereselor comerciale sau al altor interese. (...)

- Atunci s-a spus că, de fapt, ați informat fals pentru că sistemul de urgență nu urma să fie desființat, privatizat și așa mai departe...

- Nu. Dacă urmăriți declarațiile mele de atunci o să vedeți că eu n-am zis nicăieri că sistemul, sau cel puțin nu-mi aduc aminte să fi zis, că vom privatiza sau o să fie imediat privatizat. Problema este așa. Așa cum era trecută legea, ea ducea la liberalizarea sistemului de urgență. Și, într- adevăr, ulterior la privatizarea sistemului. Sau la intrarea componentei private în el, în competiție cu componenta publică, pe banii publici, care automat în câțiva ani scoate sectorul public din joc. Acest lucru a fost principalul aspect pe care eu l-am prezentat.

- Dați-mi voie să vă dau citatul exact...

- Vă rog. Îmi aduceți aminte și eu știu ce am zis.

- Distrugem ceva foarte bun. Unitatea de primiri urgență, serviciul de ambulanță și SMURD-ul...

-Exact.

- Avem un sistem de urgență integrat, dar interdependent. Dacă unitățile de primiri urgență vor fi afectate, atunci va fi afectat și SMURD-ul.

- Exact.

-Când o firmă are interesul să ocupe piața celorlalte firme, nu se mai poate discuta despre un sistem integrat.

- Sută la sută.

- Când o să înțelegem asta, va fi prea târziu.

- Deci, eu pot să vă spun că îmi mențin clar ce am spus acolo, că am explicat ce o să se întâmple. Liberalizarea unui sistem înseamnă că l-ai deschis total unor procese de licitații de competiție comercială, care nu se pupă cu un sitem de urgențe. Vă dau un exemplu ce înseamnă asta. Cine acceptă ca mâine să deschidem la licitație apărarea României? Este exact același lucru, pentru că dacă deschizi la licitație apărarea României, înseamnă că ai adus diferiți factori care să înlocuiască. E dur ce spunem.

- Totuși, echipamentele se cumpără în baza unei selecții de oferte.

-Dar nu echipamentele sunt problema, este conceptul sistemului și cum reacționează. Reacționează ca sistem integrat, reacționează ca un sistem format din foarte mulți și fiecare are interesul lui propriu. Și care are interesul să ocupe locul celuilalt. Cum va acționa sistemul? Asta era discuția de atunci. (...)

„Populația a răbufnit”

- Regretați conflictul cu Traian Băsescu?

-Ca persoană, da. Pentru că eu nu am avut nimic cu dânsul. Am avut respect pentru dânsul când a fost președinte.

- V-ați simțit folosit din punct de vedere politic atunci?

-Nu o să spun folosit, nefolosit. A fost o fază foarte complexă, în care populația, care era sub o presiune, cu probleme multe.. a răbufnit.

- Aici vorbeam de deturnare. Deturnare în sensul de amplificare, dacă vreți.

-Nu era chestie de deturnare. Încă o dată: erau două faze complexe acolo. A fost faza care era reacția inițială.

- Haideți să spunem reacția inițială de la Târgu Mureș.

- Târgu Mureș, Cluj și alte două orașe.

- Putem accepta că au fost spontani? Dar după aia când vin și galeriile, când vin și...

- Și încă un aspect. Nu mai știu cine a fost, galerii, una alta. Lucrurile s-au prelungit mult și, într-adevăr, au intrat foarte mulți factori în joc. Pornirea a fost una, ce s-a continuat era alta. Atunci mi-am dat demisia fără niciun fel de problemă, ca să pot să vorbesc liber.

- Traian Băsescu v-a și spus atunci că solidaritate guvernamentală înseamnă inclusiv suspendarea reformelor sau demisia.

- Solidaritatea guvernamentală înseamnă, din punctul meu de vedere, susținerea reformelor până când acestea pot să încalce un concept sau un principiu al tău. Și atunci pleci.

- Văzând în acele momente demonstrațiile, luptele de stradă. Îmi aduc aminte că au fost incidente serioase. S-au incendiat mașini...

-Normal că nu mi-a convenit.

„Eu n-am folosit momentul”

-Ați fi vrut să nu fi existat acest conflict? Să nu fi făcut acea declarație?

-Nu declarația am regretat-o, aș fi vrut să nu fie contextul respectiv. Și să rămână doar o dezbatere. Să fie o discuție și, în final, să se decidă undeva. Pentru că putea să fie și așa. Eu am spus punctul meu de vedere. Dar nu era agreat de cei care dezbăteau proiectul respectiv. Puteam să ajungem la o dezbatere și chiar să întrebăm populația ce părere are. Eu pot să vă spun că dacă populației îi spui clar care e problema, și de ce spui un anumit lucru, înțelege. Populația nu este foarte departe de a înțelege interesul ei.

-Aici este vorba de răbufnire.

-Normal, nimănui nu-i convine să ajungă la violență. Chiar ați observat că eu n-am folosit momentul, n-am vorbit, n-am ieșit pentru că nu aveam intenția de a folosi astfel de moment extrem de delicat

-Lăsați, că l-au folosit alții...

-Asta nu mai comentez eu. Fiecare analist comentează din punctul lui de vedere.

Accidentele din Apuseni și Siutghiol: „Nu trebuie să verși lacrimi la camerele de televiziune. Este normal ca localnicii să plece primii la o intervenție”

- Ca și Traian Băsescu, ați trecut de la favoritul maselor populare la cinicul de serviciu. Vorbim de cele două accidente aviatice. Din Apuseni și de pe lacul Siutghiol, unde vi s-a spus în multe feluri. Ați fost considerat omul care nu varsă nicio lacrimă atunci când îi mor colegii, înghețați sau înecați.

- Ca să verși lacrimi, nu trebuie să le verși la camerele de televiziune. Asta v-o spun și nu are nicio conotație politică.

- Eu, personal, am fost unul dintre cei care au spus că, în condițiile în care a existat acea bâlbâială, într- un sistem care n-ar trebui să se bâlbâie, ar fi cazul să demisionați. Nu dintr- o vină, deci nu v-am considerat vinovat, ci dintr-un sentiment de responsabilitate. Exact cum mi-ați explicat mai înainte, că ați avut responsabilitatea să vă retrageți din sistem pentru a putea discuta.

- Pentru care din cazuri vorbim...

- Pentru amândouă. Haideți să le luăm pe rând. În Apuseni, acei oameni au fost găsiți cu ajutorul localnicilor, iar la Siutghiol - de o barcă de pescari.

- Deci era normal...Dacă luăm și analizăm toate aspectele intervenției, cred că nu terminăm, plus că intră sub anchetă și nu vreau să intru în multe aspecte.

- Nu, dar aici vorbeam de responsabilitate.

- Din punct de vedere al responsabilității. Eu atunci eram la Ministerul Sănătății, mă refer la primul incident, și eram într-o întrunire în afara României și s-a întâmplat acel incident. Am rămas legat, am fost omul care a fost sunat primul pentru că așa s-a întâmplat.

- Ați dat un SMS?

- Nu, am dat telefoane și am vorbit. După care am trimis date și i-am pus în legătură și m-am oprit. Era normal după ce am fost sunat, pentru că din Ungaria nu pot da telefoane la 112. I-am solicitat să dea telefon la 112 și am vorbit imediat cu șeful lSU, cu ministrul Apărării am vorbit, și le-am zis ce s-a întâmplat. Numai că nu am putut folosi elicopterele de căutare din cauza ceții. Și am stat și am urmărit, am stat la telefon cu colegi, cu tot, să mă asigur că s-a mobilizat totul. Când se anunță astfel de intervenții, primul lucru care se face de către inspectorat este să anunțe primarii din zona în care se întâmplă ceva. Primarii declanșează imediat o alertă, că uite e ceva în zona noastră. Este normal ca localnicii să fie primii care pleacă și după aia forțele de intervenție care vin din orașe, care vin de la distanță, să fie următoarele care ajung. Deci este normal și eu n-am nici o problemă nici la Siutghiol, nici în altă parte, că au fost și localnici care au ajuns.

- La Siutghiol a fost o întâmplare. Au fost niște pescari care au ajuns, dar nu i-a anunțat nimeni.

- Nu trebuia să anunțe, au văzut. Dar vreau să subliniez un lucru pe care l-am văzut peste vreo 3-4 săptămâni la televizor. Filmul de la drona respectivă. Cu tot ce s-a întâmplat, cu faptul că nu s-a putut porni motorul bărcii. Totuși, acești pompieri au plecat cu vâslele.

- Faptul că nu au putut porni.

- Am zis că nu intru în amănunte, o să spună ancheta ce s-a întâmplat.

- Rolul unui motor de barcă e să pornească, nu să nu pornească.

- Dumneavoastră nu vi s-a întâmplat să mergeți cu mașina acasă și să o lăsați în fața casei. Totul e perfect, iar dimineața să încercați și să vedeți că ceva s-a întâmplat. Deci se întâmplă, mie mi s-a întâmplat. Și cu mașini bune se întâmplă treaba asta. Aici ne va spune ancheta dacă a fost neglijență, că n-a fost verificat. (...) În ambele situații s-a întâmplat un lucru nou în România.

- În ce sens... Nu vă supărați, dar e al patrulea sau al cincilea accident.

-Noul e următorul. Stați, nu vorbim de accidentul elicopterului, care are ancheta lui. Intervenția este subcritică în momentul în care se întâmplă. (...) Toate discuțiile, apar comentatorii care nu neapărat sunt la fața locului și poate care nici nu știu ce se întâmplă și comentează. Sunt criticați cei care intervin. Și aici îl scot pe Raed Arafat din ecuație. Riscul către care noi ne îndreptăm în viitor, dacă nu găsim o soluție - să comentăm după ce se termină, să atacăm după ce se termină, să analizăm corect când avem toate elementele, avem riscul ca, în curând, la fața locului, cel care trebuie să ia decizia să nu ia decizia corectă.

- Nu vă supărați, dar dumneavostră aveți impresia că în Statele Unite, în Franța, duceți-vă oriunde pe glob, se întâmplă altfel?

- Da.

- În ce sens? Mass-media tace? Înseamnă că nu v-ați uitat niciodată la CNN.

- Nu, nu tace. Dar n-am văzut niciodată la CNN... Critică după, dar nu critică în timp. Pe 11 septembrie, ați văzut CNN criticând de ce au intrat pompierii acolo și n-au ieșit sau cine le-a dat comanda? Nu.

- Dumneavoastră comparați 11 septembrie cu bâlbâiala din Apuseni. Nu era semnal, era ceață.

- Haideți să discutăm alt aspect. La Apuseni era ceață, elicopterul s-a întors, n-a putut să caute. Era zăpădă, era pădure.

- Elicopterul a plecat în direcția greșită....

- N-a plecat în direcția greșită. A plecat direct către zonă și a trebuit să se întoarcă. Armata nici n-a mai ridicat (un elicopter - n.r.) când a aflat care este situația. Însă există și manuale de căutare - salvare, care-ți spun că în pădure progresul unei echipe e de un kilometru pe oră. În condițiile normale. Noi, acolo, am avut condiții extrem de dificile și am avut cam 4-5 ore.

- Au ajuns oamenii...aceia

- Da, și cu ei imediat echipele de salvare.

- Deci dumneavoastră spuneți că totul a funcționat în parametri normali...

- În parametri perfecți, nu. Normal, ca intervenție, ca reacție, dacă stăm să discutăm există elemente care pot fi îmbunătățite. Dar nici nu putem să spunem că, acolo, ce s-a întâmplat este catastrofal.

„Unii spun că pilotul a vrut să vadă lacul sau să coboare peste lac”

- Dacă mâine s-ar întâmpla un accident ca cel din Apuseni sau de la Siutghiol, am mai avea parte de aceleași bâlbâieli?

- Deci, pe partea de coordonare - comandă și control - am făcut niște pași imenși înainte.

- Ce ați schimba față de acele momente?

- Modul de conducere, modul de coordonare. Crearea departamentului care acum aduce sub coordonarea sa totul. Și lucrăm pe proceduri, pe proceduri care comasează Salvamontul cu Jandarmeria montană. Cu echipele de intervenție de la ISU. Acum se lucrează efectiv sub o cupolă ca să avem o comandă cât mai corectă la fața locului și coordonare cât mai corectă la fața locului. Și mobilizare de resurse. La nivelul Ministerului s-a creat centrul de monitorizare- coordonare permanentă și centrul de coordonare pe plan național pentru situații de urgență. S-a făcut registrul de capabilități. Cu registrul la zi, cu absolut ce este disponibil să folosim. Nu numai din sectorul public, normal. Din orice sector care există. Și de la Armată, și de la privați. S-a făcut. Cu Salvamontul există o echipă care lucrează de la alertare la toată modalitatea de lucru comună cu colegii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și de la Jandarmeria montană. Clar că am avansat cu mult, dar depinde ce situație va apărea, unde va apărea, care vor fi specificele ei. Orice situație poate să ne pună la încercare.

- În condițiile în care un pilot a continuat să zboare, în timp ce turnul de control i-a spus să se întoarcă... în condițiile în care un elicopter era pilotat deasupra unei zone unde nu trebuia să se afle și nu era echipat pentru așa ceva. Nu credeți că vorbim de mult prea multă indisciplină într-o unitate care este militarizată?

- În primul rând, avionul care a căzut nu avea nicio legătură cu unitatea. Nu avea nicio relație cu SMURD-ul, cu nimeni. Era avionul școlii de aviație a Ministerului Transporturilor, iar Agenția de Transplant avea contract cu ei. Acuma operăm cu un avion de salvare, pe care îl folosesc ei, care este avionul donat din 2% Ministerului de Interne, plus avionul pe care l-a donat domnul Ion Țiriac. Astea, acum, sunt operate de noi. Avionul respectiv, nu.

- Cu elicopterul?

- Cu elicopterul sunt anumite semne de întrebare și din cauza asta se face analiza. S-a zis că tehnic, probabil, nu a fost nimic. Acum, absolut toată investigația care este în mers, procuratura, în interiorul Inspectoratului de Aviație, este să vedem ce s-a întâmplat exact, mai ales că nu trebuie să se mai întâmple. Sunt convins că în cadrul Inspectoratului s-au luat măsuri de control suplimentar. În sensul că elicopterul nu trebuie să se mai abată de la calea lui. Decât dacă are o motivație. Pentru că poate să aibă o motivație. Eu nu pot de aici, și nimeni nu poate înțelege, de ce pilotul a mers acolo, decât să bănuim. Unii spun că a mers acolo pentru că a vrut să vadă lacul, alții spun că a mers acolo pentru că a vrut să coboare peste lac. Fiecare spune ce dorește, până o să ne iasă o ipoteză reală pe care ne-o dau cei care fac ancheta. Cert este, și vă dau dreptate, că controlul disciplinar trebuie să fie extrem de puternic.

Când vine marele cutremur! „Ne așteptăm la o situație care să fie egală cu un dezastru”


FOTO: Dan Andronic (dreapta) si Raed Arafat (stanga)



-Ce făceați pe 4 martie 1977?

-Nu eram în România.

- Deci dumneavoastră nu erați în România în 1977. Eu eram la etajul nouă al unui bloc din Militari și îmi amintesc foarte bine această experiență traumatizantă. Am văzut că Ministerul de Interne a lansat „Nu tremur la cutremur”. Părerea mea este că ar trebui să tremurați la un astfel de cutremur.

-Cu siguranța! Programul este pentru populație!

-Nici pentru populație. Populației nu i-aș transmite să nu tremure la cutremur.

-Haideți sa nu luam titlul, ci impactul programului. Programul are șapte spoturi.

- Am mai avut un cutremur cu intensitate mare, dar nu foarte mare și care a lucrat la rezistența blocurilor, iar din ce m-am interesat eu, am văzut pe siteul Primăriei București că în clasa I de risc seismic sunt 370 de imobile, majoritatea blocuri, și părerea mea este că ar trebui să tremurați în cazul unui cutremur.

- Haideți va rog s-o separam! Mesajul este pentru un model de comportament pentru populație și copii, în momentul când se întâmpla, pentru ca panica poate sa omoare și asta încercam sa împiedicam. și normal, e vorba și de noi, care raspundem, care tim ce avem de facut și știm ce ne așteapta daca se va produce ...

- Ce ne așteaptă în cazul unui cutremur de o intensitate similară celui din 1977?

- Ne ateptam la o situație care sa fie egala cu una de dezastru.

- Puteți defini?

- Dezastrul înseamna ca este posibil sa avem nevoi mai multe decât ceea ce avem de oferit în prima faza. Asta înseamna mobilizare...

- Primăria a cumpărat nu știu câte zeci de paturi...

- Exact. și foarte bine a facut ...

- ...pentru transformarea Stadionului Național în Centru de Urgență.

- Prevenirea aparține unor instituții care raspund de partea de consolidare, Primaria trebuie sa fie pregatita ...

- Știți câte clădiri au fost consolidate?

- Puține, unele publice... Am înțeles de la colegii care se ocupa de consolidare ca nu a fost neaparat o problema de lipsa a fondurilor, ci și o rezistența a unor locatari de a ieși din bloc ca sa fie consolidate. (...)

- Toată lumea se pregătește, ne așteptăm la un cutremur major?

- Nu. Sunt mai multe faze la dezastre și Departamentul are în cadrul lui și atribuții de protecție civila, la dezastre ai faza permanenta de pregatire. Ce înseamna asta? Instruire, dotare, toate aspectele care sunt importante astfel încât în momentul în care apare dezastrul sa fii apt sa intervii.

- Ați văzut că au apărut cutremure în zone care până acum nu erau cunoscute cu astfel de activitate seismică?

- Exact. și asta înseamna pregatire. Este un plan sa aducem mai multe echipe la pregatire de cautare și salvare urbana pe care sa le antreneze echipa care a fost autorizata. (...)

- Pe spitale, în sensul în care ,„Doamne ferește!”, s-ar întâmpla ceva asemănător cu 1977, că ne apropiem de 4 martie, aveți o evaluare câte spitale vor rămâne în picioare și vor oferi servicii?

- Nu neaparat câte ramân în picioare, ci câte vor putea sa funcționeze. Sunt anumite spitale care au fost consolidate, cum a fost Spitalul Universitar, Spitalul Baltazar, plus un alt numar de spitale care au trecut printr-un astfel de proces. Problema noastra este daca spitalul va funcționa ca spital, nu neaparat sa stea în picioare. Poate sta în picioare și sa nu funcționeze. În sensul daca va avea probleme cu echipamentele, daca va avea probleme cu accesul la anumite utilitați; daca va fi vorba de așa ceva, va fi posibil ca spitalul sa nu funcționeze. Din acest motiv, avem în vedere sa deschidem, hai sa zicem, unitați de consultații mobile, în scurt timp în oraș, iar anumite cazuri probabil vor fi transferate în alte spitale care sunt funcționale, inclusiv în spitale din afara Bucureștiului. În plus, mai este un spital pe care noi l-am amenajat și echipat pentru Ebola, care poate fi folosit în astfel de situașii, este vorba de Spitalul Ministerului Apararii.

„Sunt semnale clare că există jocuri cu medicamente”

- Că ați adus în discuție acest spital pentru Ebola, pare ușor rupt de realitate să ne pregătim pentru Ebola când, și am văzut un exemplu la un seminar, că din 90 de echipamente de radioterapie necesare avem vreo 20, iar din vreo 400 de specialiști, cât am avea nevoie, avem doar 50. Radioterapia este un tratament important pentru tratarea cancerului. Nu pare că ne pregătim pentru ceva, când pe noi ne năpădesc alte lucruri?

- Acum spun eu ca nu putem compara perele cu merele. Pentru ca nu putem compara o situație care este o amenințare și care necesita o pregatire imediata. Asta face toata Europa și nu numai ...

- Dar restul lumii și-a rezolvat problema cu radioterapia?

-Restul lumii poate era pregatita și pentru Ebola înainte, și din cauza asta nu au fost atât de multe probleme pentru ca au avut stocuri de echipamente, materiale de protecție. Partea de radioterapie este un program al Bancii Mondiale, care a fost semnat acum un an de Guvern și include o componenta pe radioterapie pentru înlocuirea echipamentelor în anumite centre. Adica, pe lânga institute sa existe și anumite centre satelit. Așa cum, spre exemplu, pe lânga institutul de la Cluj este și centrul de la Bihor. știu ca ministrul (Sanatații – n.r) Nicolae Banicioiu l-a dat ca prioritate de implementare înaintea altor programe cu Banca Mondiala. Deci exista o abordare și în acest sens.

- Aveți vreo estimare câți români sunt bolnavi de cancer?

- Nu, nu am cifra acum.

- Din ce știu eu, cred că vorbim de 500.000 de oameni bolnavi de cancer, din care 100.000 primesc tratament activ, apar anual 80.000 de cazuri și mor 50.000 de români cu probleme oncologice. Acesta este cel mai nou raport al Agenției internaționale de Cercetare a Cancerului. În România este vorba de lipsa tratamentului. Vorbim de citostatice, pentru că am avut acest scandal cu mafia citostaticelor, erau două-trei filiere de acest gen.

- Chiar daca nu mai este domeniul meu..

. - ...este sănătate.. Ați avut vreun semnal cât ați fost în Minister că există o mafie a citostacelor, de export paralel de medicamente și așa mai departe?

- Sunt semnale clare ca exista jocuri cu medicamente.

- Explicați ce înseamnă jocuri cu medicamente? Noi, cei de la „Evenimentul zilei”, am dus o campanie foarte lungă în care arătam că sunt medicamente care, datorită prețului și a puterii de cumpărare, sunt mai ieftine în România. Sunt aduse în țară și apoi reexportate. Ba chiar, cumpărate din farmacii chiar de acești distribuitori.

- Din acest motiv s-a luat decizia de interzicere, pentru ca un stat poate lua decizia de a opri exportul temporar paralel pe anumite medicamente, tocmai ca aceste medicamente sa ramâna în țara.

- Vorbim de un fenomen de masă?

- Este un ... l-am vazut în mai multe locuri, inclusiv spitale... De exemplu, când eram la Minister aveam colegi care spuneau ca facem licitația, vine o oferta, câștiga oferta, facem comanda și ne spune apoi ca „nu prea am”. De fapt, ei ce au facut? și distribuitori fac acest joc, sa nu ne gândim doar la nivelul fabricanților. Ei negociaza și cumpara...

- Știți că uneori producătorii cu distribuitorii fac ...(înțelegeri)

- Sunt din toate zonele și nu vreau sa generalizez pentru ca avem i oameni care se comporta corect și companii care se comporta corect.

- Vorbim de situațiile excepționale!

- Însa ce se întâmpla, faceau licitația, iar la licitația respectiva se prezenta un distribuitor. Venea i spunea ca asta este prețul întreg. El, de fapt, obține prețul de la o companie producator care spunea: va asiguram ca asta este prețul pe anul acesta. Însa atunci când faceai comanda, eventual își livra prima cantitatea dupa care disparea, nu mai livra nimic. De ce? Pentru ca el lua toata cantitatea și o reexporta în alta parte. Din cauza asta trebuie o reglementare clara aici.

- Cine a împiedicat pe cine să facă o reglementare foarte clară?

- Exista reglementari, exista reglementarea pentru calculul prețului. (...)

„Scandalul ambulanțelor” de 3,8 milioane de euro: „Nu am de ce să tremur la DNA, mă duc liniștit acasă”

- Ce relații ați avut cu Securitatea înainte de 1989?

- Doamne ferește, nici una!

- Aveți certificat ORNIS (Oficiul Registrului Na țional al Informațiilor secrete de Stat - n.r.)?

- Da, și inclusiv de la CNSAS în care scrie ca nu am avut nicio relație...

- Nicio relație în sensul că nu ați colaborat?

- Exact!

- Pentru că nu vă întrebam neapărat de colaborare, nu mă gândeam că ați fost informator, mă gândeam dacă ați fost în atenția lor pentru că erați student străin.

- Orice student strain era clar în vizor. știu ca m-am mutat la o gazda, ceea ce era în afara legii, ca sa avem condiții mai bune și au venit în câteva zile sa ne scoata de acolo.

- Vă este frică de ancheta de la DNA cu licitația ambulanțelor în valoare de 3,8 milioane de euro, pentru că ați fost subiect de presă pe această achiziție și ați beneficiat și de atenția președintelui Băsescu în 2012 pe această temă?

- Pe ce tema?

- Aceasta cu ambu lanțele.

- Nu știu de aceasta aten- ționare.

- Dacă vreți, vă caut citatul exact, că efectul nu-l știu.

- Va rog!

- Aș vrea să ne concentrăm mai mult asupra problemei, pe subiect.

- Da.

- Este vorba de relații de afaceri cu patronul unei firme, Delta Med din Cluj, care a furnizat peste 1.200 de ambulanțe Ministerului Sănătății. Despre dumneavoastră s-a spus că ați făcut parte din comisiile de licitații, că există relații dintre Delta Med și Fundația SMURD. Că licitația din 2010 a avut loc, s-a câștigat, urma ca livrarea ambulanțelor să se facă pe parcursul mai multor ani. Aș vrea să vă întreb la punctul unu și aș vrea chiar să vă dau posibilitatea să vă spuneți punctul de vedere.

- Chiar va rog, pentru ca aici trebuie sa-mi spun punctul de vedere.

- Dacă vă reproșați ceva.

- Nu.

- Dacă ați încălcat legea.

- Nu.

- Și dacă vă este teamă de ancheta DNA-ului.

- Nu. Hai sa spunem aspectele. Sunt trei puncte de subliniat. Unu! Nu am fost în comisia pentru întocmirea caietului de sarcini, nu am fost în comisia de atribuire a licitației.

- Dar ați pierdut procesul în legătură cu...

- Stați, stați! Este o regula care spune ca cine râde la sfârșit râde mai bine. Nici nu a venit motivarea. Am câștigat alt proces pe aceeași tema la Curtea de Apel. Un proces necâștigat definitiv e...

- Dar este un proces pe care l-ați pierdut!

- Este vorba de un proces de calomnie, nu evalueaza faptele, ci evalueaza ce a vorbit el. Este un proces care se bazeaza pe fapte.

- O să vedem. Sunt niște acuzații care se bazează pe fapte

. - Acolo este un proces care înca nu a venit, de doua luni și jumatate, motivarea. Când o s-o primesc, o sa știu care este motivul pierderii pentru ca este unul dintre aspectele pe care noi le-am descoperit în ultima zi, ca ziarul respectiv nu puteam sa-l dam în judecata pentru ca era doar un domeniu pe internet. și asta în ultima zi.

- O să vedem!

-Sa revenim la licitații. V-am spus ca nu am facut parte din comisia de întocmire, nici în cea de atribuire. Ce am facut eu în 2010 sau în licitația din 2010. A fost licitație pe mai multe pachete în care Delta Med a câștigat doua pachete din cinci. Dar, noi acolo am avut niște prevederi, la noi ma refer, la Minister. Unul era legat de faptul ca cursul euroleu trebuie ajustat. Nu știu daca despre asta este ancheta la DNA. Nu știu, pentru ca eu nu am fost citat, știu doar ca la minister s-au solicitat anumite documente fara sa menționeze nume de persoane, fara nimic. și chiar cred ca este foarte bine ca se face acest lucru și se termina cu toate speculațiile.

În 2010-2011 s-a semnat acordul cadru și noi așa mergem, pe acordul cadru de patru ani ca sa facem o dotare, anuala. În 2012 a fost o disputa în Ministerul Sanatații cu anumiți funcționari, nu vreau sa dau nume, pe interpretare. Noi am descoperit - și la sesizarea unor companii - ca în acordul cadru nu s-a respectat documentația de atribuire. Conform legislației, acordul cadru trebuia respectat total.

- Și anexe?

- Exact! Ei au cerut anumite clarificari pe corectarea cursului euro-leu, pentru ca pe acordul de patru ani este normal ca la fiecare contract subsecvent sa folosesc cursul euro-leu din contractul respectiv. Acest lucru a fost omis într-o forma în acordul cadru și cine l-a facut nu a luat ofertele lor și în euro și în lei, ci doar în lei. De aici a ieșit o discuție, care ne-a blocat cam opt luni, cu doua persoane care au refuzat sa semneze ca sa corecteze acordul cadru.

- De ce?

(Da din umeri ca nu știe).

- Ce am facut...

- Rezistență pasivă sau interese.

- Nu știu, nu comentez asta. Eu m-am interesat peste tot, am fost și am întrebat și, în final, pe propria raspundere, în calitate de ministru al Sanatații, fara nicio alta semnatura, am corectat acordul cadru în conformitate cu documentația de atribuire. Am dreptul la asta, conform legii. Dupa care au venit la contractele subsecvente care, în mod normal, trebuia sa le semneze pentru ca deja mi-am asumat raspunderea pe acord, au refuzat și aici sa le semneze pe 2012. și atunci am semnat pe propria raspunde. Altfel, banii dați de guvern se pierdeau, iar seviciile de ambulanța, și aici nu este vorba de SMURD, ramâneau din ce în ce mai mult cu ambulanțe învechite. Deja avem 61% din parcul Ambulanței la 6-7 ani vechime. În 2013, am chemat, conform legislației, la control Curtea de Conturi, informându- i ca eu am facut acest lucru și i-am rugat sa controleze. În nota de conciliere, uitați-va la fraza asta va rog!

„Am cerut note de refuz de la cei care nu au vrut să semneze”

- Referitor la achiziția de ambulanțe, s-a menționat că este un viciu de necuprindere în contract a prevederilor, în sensul că în contract nu au fost preluate date din documentația de licitații, respectiv a fost scris doar prețul în leu, nu și cel în euro. Ca urmare, prin încheierea actului adițional s-a realizat o rectificare materială și nu s-a produs nicio pagubă. Probabil asta doriți să-mi precizați!

- Asta este cel mai important. Persoanele respective au spus ca nu este suficient. Atunci am facut o adresa catre Secretariatul General și am chemat Finanțele la control, a venit ANAF-ul la control. Procesul a fost lung, aici au scos fiecare greșeala unde a fost, când s-a facut. Au analizat notele de refuz, pentru ca am cerut note de refuz de la cei care nu au vrut sa semneze și pot sa va spun ca au spus la sfârșitului controlului așa: „Precizarile aduse acordului cadru prin actele adiționale sunt conforme”. Deci au adus în legalitate acordul. și apoi spune așa: „Urmare celor prezentate în conținutul prezentului act de control echipa de control constata ca operațiunile efectuate pe propria raspundere a ordonatorului de credite nu au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniul publici”.

- Deci dumneavoastră nu tremurați la DNA?

- Nu am de ce sa tremur pentru ca știu ca ma duc acasa liniștit ca în viața mea nu am întins mâna niciunui pacient, dar niciunui comerciant, la nimeni, ca sa iau un folos pentru ceva pe care îl fac. și de aici pot sa garantez ca stau liniștit ca nu am facut niciun lucru ca sa fiu acuzat ca am pagubit statul sau am luat foloase sau așa ceva.

Asta e sigur!

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro