Proiectul cardului naţional de sănătate a fost şi este sabotat permanent de aproape toţi responsabilii din sistemul sanitar. Între timp, din banii asiguraţilor dispar fără urmă, în fiecare an, cel puţin 400 de milioane de euro.
Înfiinţat prin lege în 2006, cardul naţional de sănătate nu este gata nici acum, în ciuda promisiunilor făcute de ultimele 7 guverne. Şi nu va fi nici în acest an. De vină sunt presiunile imense făcute de cei care fură sistemul, spunefostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, cel care a demarat proiectul.
Menit să conţină toate datele medicale ale fiecărui cetăţean, treptat, cardul de sănătate a fost golit de conţinut, până ce a rămas cu o singură funcţie, esenţială ce-i drept.
Ancheta Lumea Europa FM arată clar că proiectul cardului naţional de sănătate a fost şi este sabotat permanent de aproape toţi responsabilii din sistemul sanitar. Între timp, din banii asiguraţilor dispar fără urmă, în fiecare an, cel puţin 400 de milioane de euro.
Ideea emiterii unui card de sănătate care să conţină istoricul medical al fiecărui pacient a apărut în 2006, când Guvernul de atunci a emis o lege în care spunea că proiectul va fi implementat în 2007.
Anii au trecut, dar abia în 2010, Guvernul Emil Boc a stabilit şi termene pentru realizarea, distribuirea şi folosirea cardului individual de sănătate.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în frunte cu preşedintele de atunci, Lucian Duţă, a lucrat doi ani la proiect. Prea puţin, cu întârziere, şi păgubind Imprimeria Română cu aproape 750 de mii de euro, a spus în 2013, Guvernul Victor Ponta.
Aşa că Executivul a sesizat DNA şi SRI. Fără efecte, deocamdată.
Doina Mihăilă, preşedintele Federației Naționale a Patronatului Medicilor de Familie, spune că, după 7 ani de discuţii, proiectul cardului de sănătate nu a avansat deloc.
"Singurul lucru care este obţinut este că nu le distribuim noi (n.r. cardurile de sănătate), medicii de familie", spune Doina Mihăilă.
Actualul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi, a refuzat să ne acorde un interviu. În schimb, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă, susţine că românii nu vor primi nici în acest an cardul de sănătate.
"Am mari îndoieli că se va întâmpla anul acesta (n.r. distribuţia) pentru că, din cauza campaniei electorale, a presiunii, a fricii şi a dorinţei unora de a aduna cât mai multe voturi, nu va risca nimeni, mai ales actuala guvernare, să intre într-un eventual conflict cu cei care se opun pentru că asta înseamnă voturi mai puţine", susţine Lucian Duţă.
Iniţial, legea prevedea ca aceste carduri să conţină date medicale elenţiale: grupa sanguină, bolile şi alergiile de care suferă fiecare dintre noi, dar şi eventualul acord pentru donarea de organe. Toate acestea au fost eliminate prin lege, iar acum, cardul a devenit doar o cheie de verificare a calităţii de asigurat şi a serviciilor pe care medicii le prescriu pe numele noastre, justificat sau nu.
În acest moment, 11 milioane 300 de mii de cetăţeni au deja carduri, însă acestea zac în depozitele Imprimeriei Naţionale, aşteptând să fie distribuite. Cardurile au costat aproximativ 25 de milioane de euro.
În lipsa cardurilor de sănătate, cetăţenii nu pot reclama eventualele prescrieri false pe numele lor atâta vreme cât nu au acces la datele medicale din sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, implementat deja.
În aceste condiţii, fraudele din sistemul sanitar sunt greu de controlat aşa că se acumulează de la an la an.
Până şi Casa de Asigurări recunoaşte acest fapt, prin vocea fostului director al Direcţiei Dezvoltare Sisteme Informatice, Lucian Medves. Domnul Medves a fost desemnat de actuala conducere interimară a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să ne acorde un interviu, deşi domnia sa spune că nu mai are nicio funcţie în cadrul instituţiei.
"-Cardul va oferi, în primul rând, va oferi o imagine completă a serviciilor medicale din sistemul public. Evident că scopul lui este şi eliminarea acelor servicii medicale fictive pe care Casa nu le poate verifica şi controla.
-Cât de mari sunt aceste pierderi?
-Probabil că vorbim de câteva de zeci, sute de milioane de euro pe an.
Imaginea completă o vom avea după un an.
-Adică, în 2016, cel mai devreme?
-Da, cel mai devreme."
Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări, Lucian Duţă, confirmă suma.
"-Frauda pe care eu am apreciat-o în sistemul de sănătate, anuală, este undeva între 400 şi 500 de milioane de euro pe an. Din păcate, nu există fraude în sistemul de sănătate fără parafa unui doctor, deci frauda din sănătate are ca şi părtaşi unii colegi de-ai mei, doctori, anumiţi doctori. Fraudele acestea se petrec, 500 de milioane de euro cât se fură, pentru că se duc în buzunarele unora care renunţă greu la aceşti bani şi atunci, există diferite modalităţi de presiune, mai ales asupra unor parlamentari, asupra guvernului, chiar asupra conducerii ministerului sau chiar a Casei Naţionale ca acest proiect să nu aibă finalitate.
-Cum se întâmplă?
-Este evident că cele mai mari fraude au loc în prescrierea medicamentelor, în reţete. Şi acum când stăm noi de vorbă, şi pe numele dumneavoastră şi pe numele meu, chiar dacă există sistemul informatic, chiar dacă există reţeta electronică, se pot prescrie reţete false pe numele nostru.
Pentru că nu există această cheie de control pe care dumneavoastră sau eu să validăm serviciul care ni se dă. Noi vorbim de internări false, înclusiv de trimiteri între policlinici, ambulatorii, vorbim desăpre analize false foarte multe. Sistemul sanitar, fondurile Casei Naţionale de Asigurări nu au în acest moment nu au un control asigurat strict pe ceea ce înseamnă cheltuirea banilor. Este un sistem care durează de peste 22 de ani, mecanismele de control ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt foarte greoaie, vă închipuiţi că, în România, se prescriu, pe an, 50 de milioane de reţete.
E greu de crezut că ar avea cineva capacitatea să verifice, tocmai de aceea sistemel informatice ar fi cea mai bună formă de control", explică Lucian Duţă.
Preşedintele Asociaţiei pentru protecţia Drepturilor Pacienţilor, Vasile Barbu spune că, de fapt, fraudele din Sănătate ajung la un miliard de euro anual.
"-Estimarea mea este că circa un miliard de euro din cei aproape 6 miliarde de euro din bugetul Sănătăţii este consumat fraudulos, o parte datorită unor influenţe ale furnizorilor de servicii de sănătate şi aici trebuie să-i punem şi pe cei publici. Sunt spitale care , unele dintre ele, dirijează anumite fonduri către anumite interese locale şi aicea trebuie să punem spitalele judeţene care aparţin Consiliilor Judeţene.
-Care favorizează firme private?
-Care favorizează firme private, care favorizează anumite afaceri derulate prin spitalele judeţene. A existat la Vâlcea, Prahova, mai sunt şi alte judeţe, unele sunt în cercetare", explică Vasile Barbu.
Dacă aceste sume ar rămâne în sistem, salariile medicilor s-ar putea dubla. Sau multe dintre spitale ar putea fi curaţate ca la carte.
Aşa, mizeria şi lipsurile rămân şi se agravează.
Din 2010 şi până acum, Casa Naţională de asigurări a avut 5 preşedinţi. Cel mai longeviv a fost Lucian Duţă. Într-un document oficial trimis procurorilor anticorupţie, Corpul de Control al Premierului arăta, anul trecut, că Lucian Duţă a întârziat demararea realizării cardului naţional de sănătate cu 7 luni. Astfel, bugetul sănătăţii a fost privat de un instrument esenţial de control, iar Imprimeria Naţională a fost păgubită. I-am întrebat pe reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ce s-a întâmplat cu sesizarea Guvernului Victor Ponta. Ne-au răspuns scurt, că nu s-a început urmărirea penală în acest caz.
Lucian Duţă susţine că plângerea Guvernului a fost una politică.
"Eu când mi-am dat demisia de la Casa Naţională de Asigurări, în 2012, proiectul cardului naţional de sănătate era finalizat în proporţie de 90 la sută. Erau cumpărate toate materialele pentru producerea cardului, sistemul informatic care deservea cardul era gata, urma să se treacă la faza de producţie, să se facă mici ajustări tehnice şi să înceapă distribuţia. Mai mult, cred că, undeva, în decembrie 2012, s-a şi făcut testarea funcţională a cardului, la Arad, în care s-a dovedit că funţionează şi că proiectul este perfect viabil. Ce s-a întâmplat din 2012 până în 2014 este un mare semn de întrebare pe care şi eu mi-l pun foarte des pentru că el arată lipsa de implicare până la urmă a statului în stoparea fraudelor din sănătate", spune Lucian Duţă.
Între 2012 şi 2013, Casa Naţională de Asigurări a încercat în zadar să convingă medicii de familie să distribuie cardurile de sănătate.
Medicii nu au fost de acord nici măcar contra cost. Şi nu vor nici acum să o facă, Preşedintele Federației Naționale a Patronatului Medicilor de Familie,
Doina Mihailă, explică de ce:
"Nu le distribuim noi, medicii de familie, pentru că nici nu era normal să le distribuim noi, aşa cum nu se întâmplă în nicio ţară unde există card de asigurat.
În consecinţă, CNAS a decis să distribuie cardurile populaţiei prin intermediul Poştei Române. După care, s-a răzgândit. Fostul director în cadrul CNAS, Lucian Medves, spune că statul va organiza o licitaţie în lunile ce vin.
"-Se finalizează caietul de sarcini, va fi demarată o achiziţie publică în vederea achiziţiei de servicii poştale prin care vor fi distribuite aceste carduri către cetăţeni.
- Deci nu se face cu Poşta Română, aşa cum s-a anunţat iniţial?
-Distribuţia se va face prin servicii poştale. Acest lucru nu exclude Poşta Română."
Un alt motiv pentru care proiectul cardului de sănătate a fost blocat luni întregi a fost o iniţiativă din noiembrie 2012 a Ministerului Transporturilor, condus la acea vreme de Relu Fenechiu, închis între timp pentru corupţie.
Atunci, Parlamentul a hotărât că mult aşteptatele carduri de sănătate să fie neaparat şi legitimaţii de călătorie pentru pensionari şi veterani.
CNAS-ul a acceptat propunerea deși proiectul era o aberaţie. Şi asta mai ales pentru că legimaţia de călătorie ar fi urmat să fie pe acelaşi suport cu cel de sănătate şi să conţină CNP-ul titularului pe spatele cardului de asigurat. Ori, cardul de sănătate avea înscris pe faţă un aşa numit cod CID, un cod de identificare ales tocmai pentru ca nimeni să nu poata afla niciun detaliu personal despre deţinător. Din motive de securitate, mai ales că în posesia cardurilor de sănătate ar fi intrat şi angajaţii din Armată, Servicii secrete şi alte structuri speciale.
Guvernul și-a dat seama de aberație după două luni și în primele zile ale anului 2013, a intervenit prin ordonanţă de urgenţă şi a abrogat articolul adoptat de parlamentari care spunea că cele două carduri vor funcţiona pe acelaşi suport, dar având 2 partiţii separate.
Numai că Executivul nu a abrogat şi articolele din lege care le impun pensionarilor şi veteranilor ca, din 2014, să circule gratuit sau redus doar cu legitimaţii securizate şi personalizate tip card.
Casa de Asigurări de Sănătate spune acum că legea din 2012 a încurcat rău proiectul cardului pentru că, luni întregi, Ministerul Transporturilor nu a trimis specificaţiile viitorului card de călătorie. Instituţia nu a renunţat nici acum la idee.
"Partea cu Ministerul Transporturilor, este posibil că se va amâna", admite Lucian Medves.
Ideea Ministerului Transporturilor de a transforma cardul de sănătate în card de călătorie a provocat tot felul de reacţii în lumea medicală.
Ca reprezentant al medicilor de familie, Doina Mihăilă, ia peste picior iniţiativa.
"Pot fi folosite şi la piscină şi la sala de fittness, dacă tot le au. Mi se pare amuzant ca să fiu elegantă", spune Doina Mihăilă.
În schimb, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări, spune că aşa ceva ar trebui să stârnească plânsul şi nu râsul.
"Lucrul acesta arată indolenţa şi incompetenţa unora, poate şi reaua credinţă pe care o au atunci când îşi doresc anumite lucruri.
E foarte uşor să spui într-un birou la Transporturi să se facă nu ştiu ce cu cardul de sănătate. Habar nu au cum funcţionează cardul de sănătate, ce specificaţii , totul a fost un fiasco........vă închipuiţi că nu s-ar mai fi făcut nicionată. A fost o tentativă şi vor mai fi, vor exista unii care vor spune că trebuie să fie şi cărţi de identitate". Acuză Lucian Duţă.
Şi într-adevăr, anul trecut Guvernul a hotărât ca şi viitoarele cărţi de identitate să conţină principalele date medicale ale asiguraţilor. Ministerul de Interne susţine că deocamdată, nu a fost demarată nicio procedură în acest sens.
În schimb, reprezentantul CNAS admite că ideea Guvernului este o nouă frână în calea folosirii cardului de sănătate.
"Refuzul medicilor de familie de a distrubui acest card naţional a dus ca şi CNAS să identifice alte soluţii de distribuţie. Apoi, a existat şi memorandumul guvernamental prin care cipul de pe cardul de sănătate să fie şi pe cartea de identitate. Deci practic, toate aceste modificări au dus la o prelungire a proiectului", spune Lucian Medves. El adaugă că şi ANAF ar putea folosi cardurile de sănătate.
"-Spre exemplu, în baza unui simplu cititor şi cu cardul de sănătate, un asigurat se va putea indentifica şi în sistemul ANAF pentru plata unor impozite.
-ANAF va avea acces la datele medicale?
- Vor exista instituţii care vor putea gestiona identitatea electronică pe baza acestui card de sănătate. Practic, mai multe instituţii vor putea. Putem vorbi şi de Ministerul Transporturilor, să-şi dezvolte aplicaţii."
Chiar şi fără aceste iniţiative, cardul naţional de sănătate tot nu ar putea funcţiona acum.
Şi asta pentru că, pentru a putea folosi cardurile, toţi medicii de familie, toate policlinicile şi serviciile de ambulanţă şi toate spitalele au nevoie de nişte cititoare speciale, un fel de Pos-uri.
Medicii de familie spun că nu e treaba lor să cumpere aşa ceva, susţine Doina Mihăilă.
"Nouă ni se cere muncă în plus din aceeaşi bani, pentru că nu s-a dat în plus, să cumpăm cititoare, la care ne trebuie mentenanţă, pentru că, dacă se defectează cititorul, nu mai poţi face consultaţii.
Nu suntem de acord şi nu am fost niciodată, dar le vom cumpăra în momentul în care tot sistemul va cumpăra. Deci, dacă o să începem cu "întâi medicii de familie şi apoi restul", nu, nu vom fi de acord. Fie toţi deodată, fie pe rând", avertizează reprezentantul medicilor de familie.
Casa nu este de acord cu părerea medicilor, dar ce folos dacă nu e în stare să finalizeze un proces informatic care a costat până acum peste o sută de milioane de euro, cu totul.
Până acum, nimeni din sistem nu a cumpărat vreun cititor. Casa Naţională de Asigurări nici măcar nu a anunţat clar ce fel de cititoare trebuie să-şi cumpere medicii.
Lucian Medves spune că, în acest moment, CNAS lucrează la elaborarea listei cu tipurile de cititoare care vor trebui cumpărate.
"-Putem spune că s-a lucrat la această listă de cititoare şi specificaţiile tehnice au fost reduse astfel încât să permită un acces mai mare a furnizorilor. Vorbim de un preţ de 40,50 de euro.
- Dar dacă eu sunt medic şi vreau să-mi cumpăr un cititor de carduri astăzi, pot?
-În acest moment, există o listă de cititoare, ea va fi validată într-un final.
-De Casă?
-De Casă.
-Deci nu pot.
-Haideţi să spunem că nu este validată încă lista ", explică reprezentantul Casei.
Recent, preşedintele Casei Naţionale, Radu Ţibichi, anunţa că centrele de dializă pot folosi deja aceste carduri.
Am contactat mai mulţi medici care lucrează în mari centre de dializă din Bucureşti. Sub protecţia anonimatului, toţi au spus că CNAS nu le-a comunicat nimic.
În replică, CNAS spune că proiectul a demarat, însă nu în spitalele de stat, ci în centrele private cărora casa le va face cadou cititoarele de carduri.
