Cum era de aşteptat, arestarea preventivă a celor 12 halate albe – medici, farmacist, reprezentant de firmă, nu s-a lăsat fără ecou. Treptat, oameni din sistemul sanitar încep să recunoască existenţa de reţele infracţionale. Un singur orădean, deocamdată, a acceptat să transmită negru pe alb, parte din informaţii pe care le consideră nereguli sesizate din sistem şi care au legătură directă cu cazul celor 12 arestaţi preventiv pentru evaziune, înşelăciune şi fals. Pe scurt, Dacian Foncea, economist, fost director al ex-spitalului TBC Oradea, actualmente manager la New Medics, acuză în scris (ca alţi oameni din sistem, dar care deocamdată ne informează doar verbal) Casa de Asigurări de Sănătate Bihor că a aprobat şi finanţat deci reţetele fictive ale doctorilor arestaţi.
Într-un comunicat de presă lung, cu detalii, intitulat „Stop joc pentru conducerea CAS Bihor”, ec. Foncea explică modul prin care CAS Bihor ar fi ajutat la fraudarea sistemului medical. Trecând peste faptul că ec. Foncea e manager la clinică privată, că acuză CAS BH de alocarea de fonduri prea mici pentru această instituţie şi că face atac direct la şeful CAS Bihor, dr. Gheorghe Ionuţ, faptele reclamate în comunicat par să fie similare cu cele pe care JB le are şi din alte surse, de multă vreme.
Foncea declară că apreciază „începutul timid” de a se instaura legalitatea în sistemul sanitar bihorean”,dar deplânge faptul că sistemul medical bihorean nu se poate curăţa singur, „denunţându-şi bandiţii, ceea ce înseamnă că şi politicul a avut un sprijin pentru latura infracţională din sistemul sanitar; a fost necesară intervenţia, categoric binevenită, a instituţiilor abilitate ale statului (DNA, SRI, DIICOT, SICE, DGAF, etc.), pentru a putea reda oamenilor speranţa că se începe demascarea hoţilor din sistemul sanitar şi a aduce în atenţie respectul faţă de banii publici din FNUASS, care nu trebuie să fie puşculiţa unor infractori”. Foncea spune că cele 13.444 de reţete „umflate” decontate de conducerea CAS Bihor erau introduse de către farmacie în sistemul electronic, erau validate în SIUI şi apoi plătite/decontate de Conducerea CAS Bihor. Dacă numărul reţetelor false ar fi fost mic, s-ar fi putut vorbi de o greşeală, sugerează Foncea, dar numărul mare denotă fraudă: „acceptăm să se întâmple, în buna toleranţă românească, ca să fie o scăpare de 10 reţete, poate 100 de reţete, hai să fie circa 500 de reţete cu probleme (poate medicii aveau pile pe undeva), dar să se numere 13.444 de reţete „cu baiuri”, nu-i bine deloc pentru conducerea CAS Bihor. Există informaţii că din breasla farmaciştilor erau voci care reclamau de mult timp nereguli la aceste farmacii. Cum aveau astfel de informaţii? Simplu! Vedeau că nu intră prea multă lume în aceste farmacii, dar pe site-ul CAS Bihor, la „Decontări Farmacii”, sumele decontate de conducerea CAS Bihor către aceste farmacii creşteau de la lună la lună”.
Foncea susţine că aceste reţete false puteau fi descoperite la nivelul CAS Bihor, dar că, „precis CAS Bihor a explicat organelor de anchetă cât de nevinovaţi sunt ei, că habar nu aveau de fraudă, că nu exista niciun mijloc posibil şi legal de control”. Mai pe şleau, cadrele medicale nu puteau fura fără aprobarea unor angajaţi de la CAS BH care decontează reţetele. Se ştie că CAS finanţează servicii medicale, inclusiv din programele naţionale şi că orice deviere de la regulile impuse atrage, teoretic, neplata muncii medicilor. „Erau mai multe posibile filtre prin care să fie interceptate neregulile a 13.444 de reţete. Cuvântul „decontare” este cheia acestui furt din bani publici; prin ALOP (Angajare-Lichidare-Ordonanţare-Plată) reglementat prin Ordin al Ministerului de Finanţe, conducerea CAS Bihor avea obligaţia legală să se asigure că ceea ce plătesc/decontează este absolut legal şi sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru realizarea plăţii.
Conducerea CAS Bihor a făcut plata/decontarea acestor 13.444 de reţete! Medicii suspectaţi au completat reţetele, farmaciştii le-au operat în SIUI, dar conducerea CAS Bihor a făcut plata/decontarea, adică au dat banii contribuabililor unor hoţi. Trebuie să înţelegem esenţialul: nici medicii, nici farmaciştii nu puteau pune mâna pe bani fără plata/decontarea conducerii CAS Bihor. Conducerea CAS Bihor le-a virat banii în cont! Decontarea acestor reţete este un proces îndelungat, de verificare, reverificare, inclusiv descinderi şi controale inopinate, dacă este cazul. Preşedintele-director general dr. Ionuţ Gheorghe dispune controale inopinate acolo unde vrea chiar şi pentru o raportare corectă de 9 lei şi nu a reuşit să demaşte furtul a 700.000 euro?” Foncea transmite că e posibil, să fie câteva sute de reţete „umflate”, dar „să ajungă conducerea CAS Bihor ca să plătească către farmacii 13.444 de reţete cu probleme de peste 700.000 euro, este sau hoţie sau prostie”. Acest furt, spune Foncea, trebuie privit din prisma păgubitului, al bihoreanului potenţial bolnav, care este privat de anumite servicii fiindcă banii s-au dus în altă parte: „Nu numai suma în sine trebuie să ne doară iremediabil (că probabil se fură în alte cazuri şi mai mult), ci trebuie să ne pese că 10.000 de oameni (copiii, părinţii, bunicii noştri), adică 10.000 de bihoreni (concitadinii, vecinii, colegii noştri) nu au beneficiat de îngrijire medicală în spitalizare de zi, pentru că au existat aceste decontări, până la urmă ilegale, ale Conducerii CAS Bihor”.
Că CAS Bihor are rol şi de organ de control ce putea opri decontarea celor 14.000 de reţete false e exemplificat de ec. Foncea printr-o „vizită” a celor de la CAS Bh la clinica pe care o conduce. Se urmărea o posibilă fraudă la un medicament de 9 lei şi, spune Foncea, ulterior s-a dovedit că eliberarea acelui medicament a fost corectă: „Vă ataşez prezentului comunicat Raportul de Control al CAS Bihor nr. 5824/02.03.2015 şi nr. CC 119/27.02.2015 al Compartimentului de Control al CAS Bihor, Procesul-Verbal de constatare nr. 7 din 26.02.2015 şi adresa nr. 5455 din 24.02.2015 a preşedintelui-director general dr. Gheorghe Ionuţ, care se îngrijea foarte atent şi ne punea în vedere obligaţia de a duce la îndeplinire prevederile adresei, cu obiect de corectă raportare a unui consum de medicamente de 10 tablete în valoare de 9 lei (mai exact 10 tablete cu o valoare unitară de 0,899 lei/tabletă). După două zile de la primirea adresei conducerii CAS Bihor privind o posibilă raportare pe un cod greşit a unui medicament de 9 lei, la comanda preşedintelui-director general al CAS Bihor, dr. Ionuţ Gheorghe, Compartimentul de Control al CAS Bihor a descins în data de 26.02.2015 la spitalul pe care îl conduc, într-un control inopinat, pentru a verifica posibila raportare eronată a unui medicament, într-o cantitate de 10 pastile, echivalentă valoric cu 9 lei (nouă lei); da, subliniez, că pentru o raportare cu un cod mai vechi al aceluiaşi produs, a consumului unui medicament (Atenţie! Nu fraudă, nu furt, nu viciere a actului medical, ci doar o raportare dovedită ulterior corectă) în valoare de 9 lei, unitatea pe care o conduc a fost verificată o zi, de către doi consilieri de specialitate la comanda preşedintelui-director general al CAS Bihor, dr. Ionuţ Gheorghe, probabil în baza unui refuz al softului naţional (SIUI) de a prelucra corespunzător raportarea consumului celor 10 pastile.
Mai exact, pentru că în softul SIUI, prin care CAS Bihor şi CNAS monitorizează consumul de medicamente (eliberarea din farmacii a medicaţiei), un consum de 9 lei la unitatea noastră apărea raportat cu un alt cod al aceluiaşi medicament (cod folosit anterior pentru acelaşi medicament), s-a declanşat un control inopinat şi o misiune de control incredibil de alarmantă, iar pentru aproape 14.000 de reţete cu probleme, cu o pagubă de 700.000 euro, conducerea CAS Bihor nici măcar nu s-a sesizat şi, evident, nu s-a dispus nici măcar un control! După cum se poate vedea în documentele ataşate, informaţiile care se transmit şi care se validează ulterior pentru fiecare medicament eliberat în parte sunt atât de elaborate şi de exacte, încât poţi găsi „acul în carul cu fân” fără nicio problemă: se poate şti fără nicio problemă care pastilă şi din care lot a fost descărcată pe o anumită reţetă”.
Prin urmare, spune Foncea, „acelaşi soft care a validat, până la urmă corect consumul de 9 lei la spitalul nostru (caz care a fost cercetat operativ de conducerea CAS Bihor), cel mai probabil a ridicat semne de întrebare la validarea celor aproape 14.000 de reţete (sau cel puţin a unei părţi din aceste reţete) cu probleme de 700.000 euro, decontate fără nici cea mai mică suspiciune de către conducerea CAS Bihor; dacă se cerceta de către preşedintele-director general dr. Ionuţ Gheorghe sau de către directorul economic – ec. Dorca Luciana sau de către directorul medical al CAS Bihor din perioada anchetată de DIICOT, cu acelaşi zel anumite suspiciuni care se ştie că au existat (privind cele aproape 14.000 de reţete), probabil că nu se furau banii sănătăţii populaţiei în continuu timp de aproape trei ani de zile şi/sau suma furată era poate de 10 ori mai mică; sigur că vor fi explicaţii de la CAS Bihor că SIUI are mai multe substructuri de soft şi cât de imposibil este să se găsească o fraudă de aproape 14.000 de reţete în suma de 700.000 de euro la o farmacie.
Ne cred chiar aşa de proşti?Foncea spune că are acte pe care le poate pune la dispoziţia anchetatorilor, mai ales că, susţine el, furtul din fondul de asigurări sociale de sănătate este foarte mare: „Oameni buni, furtul din banii publici ai FNUASS este cu mult mai mare; hoţia din banii publici va fi demascată rând pe rând, de organele de anchetă penală; aceste instituţii specializate au rămas singura noastră speranţă ca să ne recâştigăm dreptul la sănătate în România; sigur, la fel de real este şi faptul că ce folos că se vor dovedi furturile peste trei sau poate cinci ani?! Câte mii de bihoreni se vor îmbolnăvi grav sau poate vor muri până se vor găsi vinovaţii pentru furtul din banii lor, din banii care erau destinaţi ca ei să se vindece sau cel puţin să-şi amelioreze starea de boală? Acum trebuie luate măsuri imediate pentru a se impune respectarea legii la CAS Bihor şi respectul faţă de asiguraţi/pacienţi şi faţă de banii publici! Egală vinovăţie au structurile de partid şi politicienii care au promovat şi susţinut pe la Bucureşti, la concursurile de la CNAS sau ANFP, nulităţi profesionale, asistaţi social şi obedienţi politic, care să gestioneze ulterior banul public. Dumnezeu să aibă grijă de bolnavii noştri!”
Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
(Eveniment cu prezenta fizica)
