România are cele mai mici costuri din UE la interventiile si tratamentele medicale, iar românii simt acum mai mult ca oricând dezavantajele acestei situatii. Din 25 octombrie 2013, au ocazia să se trateze în orice spital din UE, însă pentru 5 lei cheltuiti la un medic din străinătate, CNAS le rambursează... 2 lei

Pe lângă cheltuielile inevitabile legate de transport şi cazare, românii ar trebui să plătească diferenţe mai mari decât oricare alţi europeni, inclusiv bulgarii. Directiva UE nr. 24/2011, care reglementează această situatie, este clară: decontarea tratamentelor si interventiilor se face la preturile practicate în tările de origine, care în cazul României sunt cele stipulate în contractul-cadru pe 2013-2014. „Cu cât diferenţa dintre costul lor real şi tarifele decontate de instituţiile abilitate este mai mare, cu atât pacientul este mai împovărat de plăţi informale si este victima unei asistenţe medicale deficitare din perspectiva standardelor europene de calitate“, arată studiul „Directiva Europeană care poate dinamita sistemul medical românesc“, al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE).

Şi dacă tot românii sunt prea săraci pentru a profita de tratament european, vor beneficia din plin străinii care vor veni aici, dar şi agenţiile de turism medical.  Companiile de profil estimează că piata turismului medical va ajunge la 100 milioane de euro în 2015, dublu faţă de acum, după aplicarea Directivei. Totusi, din cauza infrastructurii sanitare si de transport insuficient modernizate, România nu va deveni, pe termen scurt si mediu, o destinatie importantă a turismului medical în UE, arată studiul CRPE.

Impactul, greu de estimat

Există cu sigurantă si unii români care îşi permit totuşi să achite aceste diferenţe si care acum sunt clienţii clinicilor şi spitalelor private autohtone. Odată ce vor avea ocazia să meargă în străinătate şi să fie trataţi la fel ca cetăţenii ţării respective, cu considerabil mai puţină birocraţie, unii ar putea să prefere această variantă, mai ales că tarifele la unitătile medicale private din România sunt mai mari decât cele de la unităţile medicale din Ungaria, Turcia sau Marea Britanie. Chiar dacă acestia nu sunt numerosi, trebuie să ne gândim că din bugetul, si asa auster, al Fondului National Unic de Asigurări de Sănătate s-ar putea redirecţiona sume, imposibil de apreciat în acest moment, către spitale şi furnizori de servicii medicale aflaţi în afara României. „Pe termen mediu, impactul ar putea fi consistent“, arată acelasi studiu al CRPE. Pentru anul acesta, vorbim de 33 de milioane de euro, doar o treime din datoria totală pe care CNAS o are la acesti furnizori, aflati cu precădere în Germania, Spania, Austria si Marea Britanie.

Desi teoretic românii au avut liber la tratamente în străinătate din data de 25 octombrie anul trecut, practic, România a transpus cu aproape trei luni întârziere această Directivă, riscând infringementul. Următorul pas este popularizarea acesteia printre pacienti, prin înfiintarea unui punct national de contact.

Există promisiuni că prin noul pachet de servicii medicale de bază, care va duce la multe economii în sistem, statul va putea să crească preturile de decontare. Până atunci însă, scopul declarat al Directivei nr. 24/2011, conform căreia „toti pacientii beneficiază de un tratament echitabil, mai degrabă în functie de necesitătile acestora în materie de asistentă medicală decât în functie de statul membru de afiliere al acestora“, nu este atins în cazul românilor.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro