Broccoli, varza
Cruciferele în general conţin rafinoză, un zahar care rămâne nedigerat până ce bacteriile din intestine îl fermentează. Prima consecinţă este formarea gazelor şi urmează balonarea. Totuşi aceasta nu înseamnă că nu trebuie să mai mănânci niciodată broccoli, varză sau conopidă. „Dacă mănânci cu regularitate alimente bogate în substanţe nutritive şi în fibre alimentare, vei avea un aparat digestiv mai sănătos şi mai puţin predispus la balonări“, subliniază medicul american Cynthia Sass, citată de health.com. Totuşi, nu e o idee bună să le consumi când deja eşti balonat, fiindcă agravează problema.
Leguminoasele
E un lucru ştiut că fasolea, la fel ca lintea, soia şi mazărea, produc gaze. De ce? Pentru că boabele de leguminoase sunt un amestec de proteine, zaharuri şi fibre pe care organismul nu le poate absorbi. Aşadar, atunci când acestea ajung în intestinul gros, bacteriile sunt cele care ajută la metabolizarea lor, proces care se soldează cu gaze şi balonări.
O soluţie pentru atenuarea problemei este combinarea leguminoaselor cu alimente mai uşor digerabile, cum sunt cerealele integrale, orezul integral şi quinoa. În plus, dacă le mănânci suficient de des, organismul se va obişnui cu leguminoasele. „Dacă mănânci fructe, legume, nuci, cereale integrale şi leguminoase des, după o vreme nu te vor mai deranja la fel de mult ca în cazul în care le-ai consuma sporadic“, este de părere Sass.
Lactatele
Dacă te simţi balonat după câteva felii de brânză sau după un bol de cereale cu lapte, e posibil să ai intoleranţă la lactoză. Aceasta înseamnă că organismului tău îi lipsesc enzimele necesare pentru metabolizarea zaharului din lapte, lactoza. De aceea se formează gazele în tractul digestiv.
Merele
Oricât de bun ar fi un măr pe zi pentru o sumedenie de probleme de sănătate, are şi o contraindicaţie: balonarea. Bogate în fibre, merele conţin, de asemenea, fructoză şi sorbitol, două tipuri de zaharuri pe care multă lume nu le poate tolera, spune Sass. Rezultatul este, evident, formarea gazelor şi balonarea.
Ca să eviţi problema, specialiştii recomandă să mănânci un măr între mese, nu imediat după sau înainte de masă. Iar dacă te simţi deja balonat, ar fi bine să eviţi, pe lângă mere, şi perele, piersicile şi prunele.
Alimentele sărate
Murăturile şi alte alimente bogate în sare pot provoca retenţia de lichide şi, deci, pot agrava balonarea. Desigur, cum sarea este „strecurată“ cam în toate alimentele procesate, ar fi bine să le eviţi şi pe acestea atunci când ai probleme cu digestia.
Lista albă
Castraveţii
Feliile de castravete sunt folosite de multă vreme pentru a ne scăpa de „ochii pufoşi“ dimineaţa. Într-un mod oarecum similar, castraveţii ne scapă şi de balonare. „Aceste legume conţin quercitină, un antioxidant care ajută la reducerea inflamaţiilor, inhibând activitatea enzimelor pro-inflamatoare“, explică Sass.
Bananele
Alimentele bogate în potasiu, cum sunt bananele, avocado, kiwi, portocalele, dar şi fisticul – previn retenţia apei în ţesuturi prin reglarea nivelului sodiului.
În plus, bananele conţin un nivel important de fibre alimentare solubile, care echilibrează tranzitul digestiv prevenind sau tratând constipaţia.
Papaya
Papaina din acest fruct exotiv ajută la metabolizarea proteinelor care stagnează în tractul digestiv. Astfel, digestia se produce mai rapid şi nu mai au timp să se producă gaze.
Sparanghelul
Sparanghelul este un superaliment antibalonare, spun specialiştii. Te ajută să elimini apa în exces din corp şi, în plus, conţine prebiotice, ceea ce stimulează producţia de bacterii „bune“ în intestine. Astfel se creează un echilibru perfect în tractul digestiv şi, deci, sunt prevenite balonările.
Seminţele de fenicul
Feniculul este un alt superaliment pentru sănătatea aparatului digestiv. seminţele conţin o substanţă care contribuie la atenuarea spasmelor tractului digestiv, spune Sass. Poţi include seminţele de fenicul în salate, în pâine sau în mâncărurile cu carne, le poţi mesteca, pur şi simplu, după masă sau poţi bea un ceai din seminţe de fenicul după ce ai mâncat.
Ghimbirul
Antiinflamator natural, ghimbirul trebuie să se regăsească în trusa medicală naturală a fiecăruia dintre noi, spun specialiştii. Relaxează musculatura tractului digestiv, ceea ce reduce balonarea. De asemenea, conţine o enzimă care ajută la metabolizarea proteinelor, reducând astfel nivelul de gaze produse prin digestia acestora.
Poţi mesteca o feliuţă de ghimbir proaspăt după mese, dacă-l tolerezi, sau îl poţi adăuga în salate ori poţi prepara o infuzie din această rădăcină.