Uniunea Europeană se confruntă cu o ameninţare mare din cauza superbacteriilor care au început să reziste şi la carbapenemi, o clasă de antibiotice atât de puternice încât reprezintă o ultimă soluţie în cazul infecţiilor. România se află printre ţările afectate cel mai mult: peste 5% din infecţiile sângelui contactate în spitale nu cedează în faţa carbapenemilor.

În ultima vreme, există foarte multe avertismente, la nivel mondial: era antibioticelor a luat sfârşit. Medicii se tem că, în viitor, chiar şi cele mai simple infecţii nu vor mai răspunde la tratament. Exagerarea folosirii antibioticelor şi chiar utilizarea lor greşită a „hrănit“ creşterea alarmantă a infecţiilor rezistente la antibiotice, iar specialiştii sunt îngrijoraţi, în special, din cauza bacteriilor ce nu pot fi distruse de carbapenemi, cea mai puternică gamă de antibiotice, notează „Reuters“.

Infecţiile rezistente la carbapenemi (care au un spectru larg de acţiune, mai ales împotriva microbilor anaerobi) au crescut destul de mult în ultimii ani, în special în sudul Europei. Mai mult, aproape toate ţările europene au raportat cazuri de bacterii rezistente la carbapenemi, anunţă Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor al UE (ECDC). Cele mai severe cazuri implică infecţii ale sângelui, însă germenii rezistenţi la antibiotice pot cauza probleme grave şi sistemului respirator sau tractului urinar.

România, printre primele ţări ale UE unde carbapenemi nu mai au efect   Infecţiile sângelui din cauza pneumoniei Klebsiella, o cauză comună a infecţiilor contactate în spital, cu rezistenţă la carbapenemi, au depăşit 5% în cinci ţări: Grecia, Cipru, Italia, Slovacia şi România, conform datelor oferite de ECDC. Aceste date sunt valabile pentru 2012. În 2009, doar Grecia şi Cipru depăşiseră pragul de 5% în ceea ce priveşte rezistenţa infecţiilor în faţa acestor antibiotice puternice.

O nouă îngrijorare o reprezintă şi rezistenţa la carbapenemi a bacteriei acinetobacter, care reprezintă peste 25% din infecţiile a 8 ţări dintre cele 18 state europene care au transmis date către ECDC. „Carbapenemi sunt ultima linie de apărare împotriva antibioticelor, aşa că situaţia în care ne aflăm este destul de gravă. Încă din 2009, a devenit o situaţie obişnuită ca în spitale medicii să se confrunte cu infecţii rezistente la carbapenemi. De cele mai multe ori, asta înseamnă că se folosesc medicamente vechi şi toxice, în locul acestora“, avertizează Marck Sprenger, directorul ECDC.

Sunt necesare noi descoperiri medicale pentru a lupta contra infecţiilor  

În ultimii ani, cercetătorii se luptă să găsească noi medicamente antimicrobiale. Companiile care ar putea finanţa aceste eforturi s-au concentrat pe o direcţie mai profitabilă a cercetărilor, cum ar fi tratamente pentru cancer sau pentru boli cronice.   În 2011, Pfizer, compania lider în domeniul cercetărilor, şi-a închis centrul de cercetare a antibioticelor din Connecticut, SUA, spre stupoarea multor oameni de ştiinţă. Acum, Pfizer se concentrează pe crearea de vaccinuri. Şi nu sunt singurii. Şi alte companii au renunţat la acest domeniu, cum ar fi Bristol-Meyers Squibb şi Eli Lilly.

Printre puţinii care au rămas să finanţeze această ramură deosebit de importantă sunt GlaxoSmithKline, Merck & Co. şi nou-veniţii elveţieni, Roche, care au finanţat domeniul cu peste 400 de milioane de euro.

Investiţia companiei Roche a fost întâmpinată cu bucurie de UE. „Trebuie să găsim noi metode de a folosi cu mai multă înţelepciune medicamentele antimicrobiale şi să dezvoltăm noi tratamente şi medicamente“, declară Maire Goeghegan-Quinn, comisarul european pentru Cercetarea, Inovare şi Ştiinţă.

Sursa