Modalitatea prin care se solicită rambursarea cheltuielilor pentru asistență medicală în alt stat al Uniunii Europene (UE) a fost simplificată în beneficiul celor asigurați, potrivit unui act normativ recent publicat. În principiu, solicitanții au mai puține documente de prezentat casei de asigurări și nu vor mai trebui să procure traducerile autorizate ale actelor pe care le depun.

Autor  Simona Voiculescu   Sursa  avocatnet.ro

Procedura prin care se solicită de către asigurați rambursarea cheltuielilor cu asistența medicală făcute în UE a fost mult simplificată, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 853/2016pentru modificarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 941 din 23 noiembrie 2016. Noile norme sunt în vigoare de la data publicării.

Ca primă noutate, asigurații nu mai sunt obligați să-și procure singuri traducerilepentru documentația pe care trebuie să o depună pentru rambursare. Potrivit hotărârii recent publicate, de aceste traduceri se va ocupa casa de asigurări de sănătate. Persoanele interesate nu mai trebuie să plătească, așadar, pentru serviciile de traducere autorizate ale unui traducător pentru ca procedura de rambursare să poată demara conform legii.

Noile norme mai prevăd și faptul că, pentru cei care au fost spitalizați mai mult de 24 de ore pentru tratamentele prevăzute de HG nr. 304/2014, nu mai este necesară depunerea biletului de internare eliberat de un cadru medical din România. În mod similar, pentru medicamentele primite în sistem ambulatoriu, nu mai este necesară depunerea prescripției medicale.

Concret, pentru a obține efectiv banii, asiguratul, un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau o persoană împuternicită de acesta depune o solicitare scrisă la casa de asigurări, însoțită de documentele justificative (indiferent de limba în care sunt redactate) și care constau, potrivit HG nr. 304/2014, în următoarele:

• orice document medical (în copie), "din care rezultă că asiguratul a beneficiat de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, datat şi asumat de către cadrul medical care l-a acordat";
• documente de plată "din care să rezulte că serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale au fost achitate integral de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, nivelul tarifelor/preţurilor distinct pentru fiecare serviciu medical, medicament, dispozitiv medical, inclusiv data achitării acestora".

În plus, legea solicită îndeplinirea următoarelor condiții pentru ca solicitantul să poată cere rambursarea:

• asistența medicală pe care a primit-o să se regăsească printre prestațiile la care are dreptul conform legislației asigurărilor sociale de sănătate din România și care sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu anumite excepții (spre exemplu, sunt exceptate tratamentele bolnavilor care necesită izolare sau internare obligatorie);
• serviciile, dispozitivele sau medicamentele să fi fost acordate într-un alt stat al UE, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, respectiv a unei prescripții medicale (și care nu va mai fi necesară, după intrarea în vigoare a proiectului, așa cum am precizat mai sus).

Mai puține documente pentru obținerea autorizării prealabile

Pentru anumite tipuri de asistență medicală, este necesar, întâi de toate, ca cel care va beneficia de acestea să facă o solicitare la casa de asigurări unde este luat în evidență, pentru autorizarea prealabilă a rambursării cheltuielilor. Astfel, potrivit noilor norme, asiguratul va avea de depus mai puține documente pentru obținerea autorizării, respectiv o cerere, însoțită de copia actului de identitate sau a certificatului de naștere și de documentele prevăzute de lege pentru tipul de asistență medicală pe care o primește în statul străin:

• pentru PET-CT în regim ambulatoriu (însemnând investigațiile medicale pentru depistarea și constatarea stadiului cancerului): biletul de trimitere însoţit de decizia de aprobare emisă de comisia de experţi de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS);
• pentru serviciile medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare mai mare de 24 de ore pentru anumite tipuri de implant, pentru bypass coronarian, endoprotezare articulară tumorală și nașteri: raportul medical întocmit de un medic dintr-un spital clinic sau, după caz, judeţean aflat în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România;
• pentru medicamentele în tratamentul ambulatoriu pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul CNAS: prescripția medicală(componenta prescriere a prescripţiei medicale electronice, în copie, însoţită de documentul de aprobare al comisiilor de experţi de la nivelul CNAS).

Așadar, comparativ cu vechile norme, nu vor mai trebui depuse nici confirmările scrise din străinătate și nici documentul eliberat de punctul național de contact pentru asistență medicală din statul în care se acordă respectivele servicii. Cererile depuse în aceste condiții vor fi verificate de către casa de sănătate, aspectul cel mai important fiind calitatea de asigurat în sistemul de sănătate român a celui care solicită rambursarea. Practic, dacă cel care primește în străinătate respectivele servicii medicale nu este asigurat potrivit legii române, atunci cererea sa de autorizare a rambursării va fi respinsă.

Potrivit normelor, autorizația trebuie eliberată în termen de cinci zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Este important de precizat, de asemenea, faptul că autorizația are un termen maxim de valabilitate: pentru PET-CT și medicamente, este chiar termenul din decizia de aprobare a comisiei de experți, iar pentru celelalte tipuri de asistență medicală este de 30 de zile.

Rambursarea contravalorii cheltuielilor se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară de către CNAS.