Suma reprezinta mai mult de jumatate din costurile totale la care se ridica tratamentele romanilor in aceste clinici, din 2007 pana la finele anului trecut.
In ciuda faptului ca anul trecut s-a reusit plata celei mai mari sume catre clinicile din strainatate pentru decontarea serviciilor medicale de care au beneficiat pacientii romani, datoriile CNAS catre aceste clinici continua sa fie mai mari decat jumatate din valoarea costurilor totale. Astfel, conform unui raport prezentat zilele acestea de purtatorul de cuvant al CNAS, Mihaela Tanase, din 2007, cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, pana la finele anului trecut, valoarea serviciilor medicale de care pacientii romani au beneficiat in clinici din Europa este de 310 milioane de euro. Din aceasta suma, CNAS a achitat in aceeasi perioada doar 130,5 milioane de euro, mai putin de jumatate. In consecinta, valoarea datoriiilor pe care CNAS le are in prezent la diferite clinici din strainatate este de 180, 6 milioane de euro. Aceasta, in ciuda faptului ca doar anul trecut a fost platita o suma care depaseste valoarea totala a datoriilor platite in perioada 2007-2013. Conform Mihaelei Tanase, in perioada respectiva Casa de Asigurari a platit in contul datoriilor acumulate suma de 264,4 milioane de lei, iar in cursul anului trecut, suma totala achitata s-a ridicat la 310 milioane de lei.
Reprezentantii CNAS sustin ca situatia nu este una alarmanta, intrucat legislatia prevede faptul ca termenul de plata pentru serviciile medicale in strainatate este de un an si jumatate, iar in unele cazuri poate fi prelungit chiar si pana la trei ani. In acest context, Mihaela Tanase a precizat ca „niciunui asigurat roman nu-i poate fi refuzat tratamentul in strainatate pe motiv ca statul roman nu a platit la zi serviciile medicale, intrucat termenele de plata sunt clare: 18, respectiv 36 de luni de la emiterea facturii”, deci pacientii romani nu trebuie sa isi faca griji in aceasta privinta.
In prezent, cele mai mari datorii sunt acumulate catre clinicile din Germania, carora CNAS le datoreaza 63,5 milioane de euro, Italia, cu 34,5 milioane de euro si Austria, care are de primit 25,5 milioane de euro. Aceste tari se numara de altfel si printre cele mai cautate de pacientii romani, alaturi de Franta si Ungaria. Cele mai multe formulare E112/S2 au fost emise de Casa de Asigurari de Sanatate Municipiului Bucuresti, cu 144 de formulare eliberate, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti cu 93 de formulare eliberate si casele judetene Timis, Constanta si Dolj. Cei mai multi pacienti care au optat pentru tratamente in strainatate au fost cei cu afectiuni oncologice, catre care s-au eliberat 38 la suta dintre formulare si cei cu afectiuni ale sistemului circulator, catre care s-au eliberat 25,95 la suta din numarul total de formulare. In acelasi timp aproape 10 la suta din pacientii tratati in strainatate au fost copii, 5,95 la suta au suferit de afectiuni neurologice si 5,5 la suta de afectiuni ortopedice.
Conform unui studiu recent, 93 la suta dintre romani sunt asigurati doar ai sistemului public de sanatate, alti 2 la suta au un abonament la o clinica privata, platit integral sau partial de compania pentru care lucreaza si un procent de 2 la suta dintre romani detin o asigurare privata de sanatate. Totodata aproape 4 la suta dintre romani nu au asigurare de sanatate. Studiul face o distinctie la acest capitol si pe zone, indicand ca bucurestenii, desi se situeaza usor sub media nationala la capitolul asigurare in sistemul public, stau cel mai bine, comparativ cu locuitorii din alte regiuni ale tarii, atunci cand vine vorba despre asigurari medicale private sau abonament la o clinica privata, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajati. Doi la suta dintre bucuresteni au chiar si partenerii de viata sau copiii inclusi in abonamentul pentru servicii private, ceea ce nu se poate observa si in restul tarii.
Dobrogenii, muntenii si moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurari de sanatate. Astfel, dintre dobrogeni 13 la suta, nu au niciun fel de asigurare, iar in cazul muntenilor si moldovenilor, procentul este de aproape 6 la suta. Grupa de varsta cea mai vulnerabila este cuprinsa intre 18 si 34 de ani, cu peste 16 procente de neasigurati.
