Comunicat de presa

1. Centrele de Permanență. Medicilor de familie li se împută sume absurde, doar pentru că a decis Curtea de Conturi că legislaţia este contradictorie. Deşi CNAS a acţionat în justiţie Curtea de Conturi, deşi nu există nici un prejudiciu material, medicii primesc notificări cu imputări incredibile. Asta în condiţiile în care medicii de familie şi casele judeţene (părţile contractante) nu au fost părţi în proces.În aceste situaţii, mult dorită asistența medicală continuă va deveni inexistentă şi Centrele de Permanență se vor închide probabil în curând. Nu există bază legală de reţinere a sumelor înaintea parcurgerii paşilor din lege. Vor urmă cu mare probabilitate procese nenumărate între casele de asigurări şi medici. Medicii au respectat contractele, deci nu li se pot reţine bani. Cei ce vor închide Centrele vor respecta paşii legali prin denunţarea unilaterală a contractului, cu notificare scrisă cu 30 de zile anterior datei încetării contractului. Iată cum, între politicile de sănătate anunţate, nevoile pacienţilor, munca medicilor şi normalitate este încă o uriaşă diferenţa. Problemele legislative nu sunt de competența medicilor sau a pacienţilor, dar aceştia vor fi cei pedepsiţi.
2.  Reţetele 0-700. De câţiva ani, pacienţii cu pensii mai mici de 700 de lei au o compensare mai avantajoasă la anumite medicamente. Conform regulilor de prescriere, pacienţii aduc la medic talonul de pensie şi dau o declaraţie pe propria răspundere că nu au alte venituri. Uneori pacientul a mai avut un minim venit, neluat în seamă şi neanunţat în „declaraţie (de exemplu câţiva ari de pământ la ţară sau dobânda la un mic depozit la bancă). Curtea de Conturi a imputat aceste reţete CNAS, iar unele case de asigurări le împută... medicilor! Există judeţe în care se fac abuzuri şi medicilor li s-au oprit sume imense de bani, cu argumentul că „nu există un contract între asigurator şi asigurat"! De ce nu există, că doar legea impune aşa ceva de 15 ani?! Bineînţeles că în aceste situaţii medicii au intrat în panică, până la a cere certificate fiscale pacienţilor. Menţionăm că am solicitat repetat CNAS să realizeze cu ANAF o comunicare în dinamică, în aşa fel încât SIUI (sistemul informatic unic integrat) să selecteze corect categoria de pacient și să nu trebiască să strângem noi acte nemedicale. Medicul nu este şi nu îşi doreşte să fie organ fiscal. Dacă sunt dorite facilități fiscale pentru pacienți, acestea nu trebuie să împiedice medicii să își facă adevărata meserie. Medicii aflați în astfel de situații vor intenta procese, cu sutele, caselor de asigurări care le imputa aceste sume.
3. Reţetele pacienţilor internaţi sau aparent internaţi. Deşi este un lucru binecunoscut în România că pacienţii nu primesc în nici un caz în spital medicamente pentru boli cronice care sunt pe alt profil decât al spitalului respectiv (de exemplu, nu primesc medicamente pentru inimă sau diabet dacă sunt internaţi pentru o fractură), se prefera politica „struţului”; deşi uneori pacientul este internat ambulator (paliaţie, oncologie, hematologie etc) şi vine la medicul de familie pentru restul problemelor de sănătate, se împută medicilor de familie reţetele eliberate pacienţilor care apar internaţi. Curtea de Conturi a imputat aceste reţete CNAS, iar casele de asigurări le împută... medicilor! Este vorba, cel mai adesea, de pacienţi care s-au internat fără bilet de la medicul de familie. Sfidarea realităţii cunoscute care arată că pacienţii nu primesc în spital tot ceea ce au nevoie şi ceea ce au dreptul este inadmisibilă! Menţionăm că pe anumite programe, pacienţii nici nu pot primi medicamentele din spital. Menţionăm deasemenea că am solicitat CNAS ca prin SIUI să ne avertizeze în 24 de ore dacă un pacient apare internat. Nu există prejudiciu material, căci pacienţii NU au primit din spital aceste medicamente şi aveau nevoie de ele. Ar fi o aberaţie să ajungem să trimitem pacienţii la casele de asigurări că să ne elibereze o adeverinţă că nu figurează internat, ca să putem elibera o reţetă!
4. Reţete oncologice. În unele cazuri există situaţii în care într-un judeţ există doar un oncolog în judeţ. Deşi protocolul terapeutic permite doar oncologului să prescrie medicaţia specifică, uneori oncologul, pentru a face faţă, a trimis pacienţi cu Scrisoare Medicală care precizează prescrierea necesară, către medicul de familie. Medicul de familie a eliberat reţeta, pentru a nu lăsa pacienţii cu cancer fără tratament. Şi de această dată se împută reţeta... tot medicului de familie. Înţelegem că se consideră normal să fie lăsați pacienţii fără tratament, dacă nu există oncolog disponibil..