Consumul de alcool în exces se transmite din generaţie în generaţie, iar părinţii alcoolici sunt mai autoritari decât ceilalţi cu copiii lor, care, la rândul lor, prezintă risc în ce priveşte consumul mare de alcool atunci când vor fi adulţi, reiese dintr-un studiu prezentat joi.

Prima cercetare naţională privind legăturile dintre modelele parentale, consumul de alcool şi probabilitatea abuzului de alcool la următoarele generaţii arată că familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni şi griji, cum ar fi: inactivitatea profesională, bolile cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală.

"Există foarte puţine cazuri de familii în care există unul sau doi părinţi alcoolici care nu s-au confruntat cu diverse disfuncţii familiale. 11 din cele 26 de persoane intervievate (două din cinci persoane) provin dintr-o unitate familială în care cel puţin un copil a prezentat probleme serioase de comportament, uneori asociate şi cu probleme medicale. În majoritatea cazurilor, intervievatorii au constatat neglijenţă, violenţă, consum lipsit de moderaţie sau o abordare deficitară a procesului de creştere şi educare a copiilor", rezultă din studiu.

Psihologul Daniela Gheorghe a declarat, la prezentarea rezultatelor studiului, că acesta a demonstrat existenţa unei mari influenţe a consumului abuziv de alcool asupra creşterii şi educării copilului.

"În familiile în care se consumă alcool, în primul rând există probleme de unitate familială. (...) Părintele care consumă abuziv alcool este un părinte mai degrabă neglijent sau abuziv, nu este dispus la negociere, este un părinte extrem de autoritar. Celălalt este mult mai calm, îşi exprimă afecţiunea faţă de copil, este mult mai dispus să negocieze cu el. Studiul arată că stilul parental care este cel mai bun pentru creşterea şi educarea copilului este cel care combină afecţiunea şi calmul cu reguli şi cu partea de autoritate", a explicat psihologul.

Daniela Gheorghe a precizat că atât în cadrul analizei cantitative, dar şi în cazul celei calitative, a fost dificilă adunarea datelor, deoarece oamenilor le este teamă să vorbească despre problemele legate de consumul de alcool, ca să nu fie judecaţi.

"O altă problemă a fost să stabilim exact consumul de alcool per persoană, pentru că mulţi nu voiau să spună, alţii nu ştiau, deoarece produceau alcoolul în familie, nu îl cumpărau. De altfel, mai mult de jumătate consumă alcool acasă", a semnalat Daniela Gheorghe.

Studiul mai arată că peste jumătate dintre persoanele intervievate au indicat existenţa unei contradicţii între stilurile de creştere şi educare a copiilor practicate de parteneri. Astfel, în familiile în care unul dintre părinţi era alcoolic, s-a atras atenţia asupra faptului că stilul acestuia era caracterizat prin manifestări adeseori violente, autoritare sau de neglijenţă.

"Acest fapt demonstrează că în cadrul eşantionului, părintele alcoolic era predispus să adopte o atitudine mai severă, abuzivă sau de neimplicare, în contrast cu abordarea mai puţin severă, mai caldă, mai implicată a stilului de creştere şi educare a copiilor practicat de partenerul acestuia", se menţionează în aceeaşi cercetare.

Părinţii care consumă alcool frecvent, mai permisivi cu copiii la acest capitol

Studiul, considerat reprezentativ la nivel naţional, a mai arătat că nivelurile ridicate de consum de alcool se transmit din generaţie în generaţie, existând o mai mare probabilitate ca respondenţii care au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze niveluri ridicate de consum de alcool la proprii părinţi. De asemenea, există o mai mare probabilitate ca respondenţii studiului care aveau copii mici şi au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze niveluri ridicate de consum de alcool la propriii copii.

"Există o mai mare probabilitate ca părinţii de copii minori care au fost clasificaţi ca fiind «autoritari» să raporteze consumul propriu de alcool cu o mai mare frecvenţă şi în cantităţi mai mari. De asemenea, probabilitatea ca respondenţii care au raportat că părinţii lor erau mai «autoritari» să consume ei înşişi alcool mai frecvent şi în cantităţi mai mari, este mai mare", rezultă din studiul citat.

Totodată, specialiştii au arătat că în cazul părinţilor de minori care au fost clasificaţi ca fiind autoritari există şanse mai mari ca ei să raporteze că au copii care au întâmpinat probleme cu consumul de alcool, la şcoală sau cu Poliţia.

"Datele subliniază importanţa unor niveluri ridicate de căldură emoţională care lipsesc din abordarea de tip «autoritar» a creşterii şi educării copiilor. Am constatat acest lucru şi în interviurile cu familiile în care părinţii care prezentau probleme legate de consumul de alcool se dovedeau adesea a fi violenţi, autoritari şi neglijenţi", notează iniţiatorii studiului.

Studiul se bazează pe o cercetare cantitativă pe un eşantion reprezentativ naţional, de 1.062 de părinţi, şi pe o cercetare calitativă în baza a 26 de interviuri cu părinţii care provin din familii în care cel puţin un părinte a fost considerat a fi alcoolic.

Aproape două treimi dintre respondenţi (62 la sută) au raportat că erau fie părinţi de copii minori (18 ani sau mai puţin), fie de adulţi. Aproape o treime (29 la sută) din respondenţii părinţi au copii de peste 18 ani, aproape unul din patru (23 la sută) au copii de 18 ani sau mai puţin, iar unul din zece (10 la sută) a raportat că are atât copii minori, cât şi copii adulţi.

Peste 80 la sută din respondenţi au afirmat că părinţii lor/sau cei care i-au crescut au fost iubitori şi afectuoşi, în timp ce aproape jumătate au raportat că părinţii lor au fost adepţi ai unei discipline severe şi îi pedepseau de fiecare dată când erau obraznici.

Părinţii cu copii mai mici cuprins în eşantion, care au fost clasificaţi ca «autoritari», au fost cei mai predispuşi la a consuma alcool frecvent. Proporţia de părinţi autoritari care au raportat consum de alcool între trei şi şapte zile pe săptămână a fost aproximativ de două ori mai mare decât în cazul părinţilor care au stil de creştere şi educare a copiilor de tipul "iubire si fermitate". Aproape unul din trei (31 la sută) dintre părinţii "autoritari" au raportat consum de alcool între trei şi şapte zile pe săptămână.

Analiza a mai confirmat şi faptul că părinţii care consumă alcool mai frecvent sunt mai predispuşi la a adopta atitudini permisive faţă de consumul de alcool al propriilor copii.

Studiul a fost coordonat de psihologul Daniela Gheorghe şi realizat de una dintre cele mai importante organizaţii independente de tip think-tank şi caritate educaţională din Marea Britanie - Demos, împreună cu Institutul de Politici Publice, prin divizia Data Research, şi Ursus Breweries.

O cercetare similară a fost făcută iniţial în Marea Britanie, unde s-a constatat că "dragostea fermă" a părinţilor poate reduce posibilitatea consumului excesiv de alcool al copiilor pe măsură ce cresc.

"Niveluri ridicate de afecţiune părintească în primii cinci ani de viaţă ai copilului reduc semnificativ riscul consumului excesiv de alcool la vârsta de 16 ani. Cercetarea noastră din România subliniază şi mai mult importanţa afecţiunii şi căldurii părinteşti. Eforturile de a sprijini familiile cu părinţi alcoolici ar trebui să conţină abordări prin care părinţii să fie încurajaţi în creşterea şi educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afecţiune, în paralel cu eforturi de a reduce consumul excesiv de alcool", a explicat Jonathan Birdwell, expertul Demos Marea Britanie.

Un raport OCDE publicat în 2011 a arătat că românii se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte consumul de alcool pe cap de locuitor în Europa, cu 12,7 litri pe an. În plus, studiul a constatat că România a fost o ţară în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a consumului de alcool din 1980, consumul crescând cu 14 puncte procentuale.

În ceea ce priveşte consumul de alcool la vârsta adolescenţei, acelaşi studiu arată că România s-a clasat pe unul dintre primele locuri, cu 47 procente băieţi de 15 ani care au recunoscut că au consumat alcool de cel puţin două ori în viaţă.

Sursa