Persoanele care au o salivă săracă într-o anumită enzimă, amilaza, cu rol în digestia glucidelor complexe, întâmpină un risc mai ridicat de a suferi de obezitate, conform unui studiu bazat pe o analiză genetică, transmite AFP.

Fiecare persoană posedă mai multe sau mai putine copii ale genei amilazei salivare, cu variatii variind între 1 si 20 de copii ale acestei gene. Persoanele cu cel mai mic număr de copii ale genei amilazei salivare (si cu o concentratie redusă a acestei enzime în sânge), întâmpină un risc de 10 ori mai mare de a suferi de obezitate, conform unei echipa internationale d cercetători, coordonată de Pr Philippe Froguel (CNRS/Institutul Pasteur din Lille/Imperial College din Londra).

Fiecare copie în minus din această genă duce la o crestere a riscului de obezitate cu 20%, conform acestui studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Genetics, un studiu care demonstrează pentru prima oară legătura genetică dintre digestia glucidelor complexe si obezitate.

Cerealele si pâinea, pastele, orezul, cartofii si legumele uscate contin amidon care este denumit si "zahăr lent".

De la începutul practicării agriculturii, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, numărul copiilor genei 'AMY1' a enzimei salivare, situate pe cromozomul 1, a crescut în cadrul speciei umane, persoanele care secretă mai multă amilază în salivă dobândind un important avantaj din punct de vedere nutritional.

Aproximativ 1 miliard de persoane suferă în prezent de supraponderabilitate. Sedentarismul si alimentatia dezechilibrată se numără printre principalii factori favorizanti ai obezitătii, însă, notează oamenii de stiintă obezitatea este favorizată si de existenta unei anumite predispozitii genetice.

În jur de 5% dintre persoanele care suferă de obezitate morbidă sunt purtătoare ale unei mutatii ale genelor care reglează apetitul, mutatii suficiente pentru a-i îmbolnăvi de obezitate. O serie de studii recente au identificat existenta a 70 de gene responsabile pentru obezitatea comună, însă impactul lor este slab si nu explică decât o parte din impactul genetic în declansarea obezitătii (4%). În ceea ce priveste regiunea din genom care contine gena AMY1, aceasta este responsabilă de aproximativ 10% din riscul genetic de a deveni obez.

Pentru a explica acest rol, de favorizare a aparitiei obezitătii prin deficientă de amilază salivară, au fost formulate două ipoteze.

Prima dintre ele sustine că masticatia alimentelor si procesul de digestie care începe încă din gură ar putea avea un efect hormonal ce declansează un nivel mai mic al satietătii la persoanele cu mai putină amilază. Pur si simplu acestea se satură mai greu si în consecintă mănâncă mai mult.

Cealaltă ipoteză sustine că slaba digestie a amidonului ar putea duce la aparitia unor modificări la nivelul florei intestinale, contribuind astfel indirect la obezitate si posibil si la aparitia diabetului. Astfel, persoanele cu un nivel redus al amilazei salivare au o glicemie anormal de ridicată după ce consumă alimente bogate în amidon.

Rezultatele acestui studiu deschid calea spre noi tratamente împotriva obezitătii, tratamente care vor tine cont de particularitătile procesului de digestie a alimentelor, conform cercetătorilor.

AGERPRES/(AS — editor: Codrut Bălu)

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro