Un medicament relativ ieftin, utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, lipseşte de mai multă vreme din farmaciile din Timişoara. Şi aceasta în pofida faptului că medicii îl recomandă frecvent pacienţilor. Farmaciştii spun că responsabilă pentru situaţie ar fi, printre altele, legislaţia care favorizează reexporturile.
Un medicament care are în compoziţia sa betaxolol lipseşte de mai multă vreme din farmaciile din Timişoara. Nevoiţi să străbată, la pas, farmaciile din oraş, în căutarea unui flacon din medicamentul recomandat de medici pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, mai mulţi pacienţi ne-au semnalat această situaţie.
Am încercat să aflăm care sunt motivele absenţei lui din farmacii, în cât timp se poate remedia situaţia şi care sunt alternativele care le stau la îndemână, în acest răstimp, pacienţilor.
Medicamentul Lokren, care a făcut obiectul căutărilor noastre, este produs de compania franceză Sanofi-Aventis. Acesta s-a dovedit imposibil de găsit, la capătul unei săptămâni şi mai bine de drumuri. Am şi sunat la farmacii din Timişoara, solicitând să ni se răspundă dacă există pe stoc medicamentul indicat, iar dacă nu există, în cât timp s-ar putea acesta aduce, la comandă. Am întrebat, de asemenea, şi care este motivul pentru care produsul nu se găseşte în farmacii, în pofida faptului că există medici care îl prescriu pacienţilor, existând, aşadar, solicitare pentru acesta.
O parte dintre farmaciştii cu care am stat de vorbă s-au ferit să índice în mod explicit responsabilii pentru situaţia creată de absenţa din stocuri a unor medicamente care le sunt recomandate de medici pacienţilor.
Un singur reprezentant de farmacie a consimţit să ne explice, sub protecţia anonimatului, care sunt cauzele care stau la originea problemei semnalate de pacienţi.
Şi, într-un singur loc din oraş, am izbutit să mai găsim, rătăcite pe stoc, ultimele două flacoane din medicamentul căutat: “Dacă ajungeţi astăzi, cred că le mai găsiţi. Dar să veniţi, pentru că nu ştim când mai primim altele“, ne răspunde, însă, reprezentanta farmaciei. “Nu, nu avem. Am avut, dar acum nu mai este. Nu am mai primit demult, nu ştiu ce să vă spun, mai căutaţi şi la alte farmacii”, primim un răspuns de la reprezentata unei farmacii din zona centrală a Timişoarei. „Nu se găseşte. Vorbiţi, eventual, cu medicul, să vi-l schimbe. (…) Nu ştiu să vă spun de ce nu primim, nu am mai primit de destul de multă vreme”, spune reprezentantul unei alte farmacii, din zona Complexului Studenţesc. „Nu, nu avem. Cred că e o lipsă de la producător. Am avut foarte multe cereri. Sperăm să primim în viitorul apropiat. Reveniţi, eventual, cu un telefon, spre sfârşitul săptămânii acesteia. Nu sunt sigură că vom primi, deci nu spun să nu mai căutaţi între timp…Dar măcar încercaţi”, ne spune reprezentanta unei farmacii din zona Calea Aradului. „Nu, nu sunt pe stoc la noi. Nu se găsesc nici pe stoc, la niciuna dintre farmaciile noastre din Timişoara. Cred că e un produs deficitar. Nu ştiu să vă spun de ce. Ultima oară când am avut, am avut puţine flacoane, s-a dat foarte repede. Există cerere”, declară reprezentanta unei alte farmacii, parte dintr-un mare lanţ farmaceutic, din zona Calea Şagului. „Şi eu caut, din decembrie”, ne spune reprezentantul unei alte farmacii din Timişoara. Acesta ne explică faptul că problema absenţei din farmacii a unor medicamente uzuale ţine de cauze ale căror origini ar putea fi căutate, eventual, la Ministerul Sănătăţii şi la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
„Nu avem nu doar medicamentul acesta, ci multe alte medicamente, din cauza exportului paralel. Şi asta pentru că am avut un ministru al Sănătăţii, pe Eugen Nicolăescu, care a decis că noi trebuie să avem cele mai mici preţuri la medicamente din Europa. Noi nu avem o legislaţie care să ne protejeze, să îl protejeze pe pacientul român. Aşa că medicamentele, o dată ajunse în ţară, merg direct pe mâna unor comercianţi, care le iau şi le revând”, ne explică reprezentantul unei alte farmacii, referindu-se la faptul că există şi în acest domeniu un echivalent al „băieţilor deştepţi” din alte domenii.
Aceste practici, despre care spune că se petrec cu complicitatea tacită a autorităţilor din sănătate, nu pot fi, însă, lesne amendate, întrucât ele utilizează căi ce se pliază pe legislaţia ce reglementează comerţul intracomunitar. Există, astfel, ne mai explică el, mari distribuitori de medicamente la nivel naţional, care deservesc lanţuri mari de farmacii, nefiind deloc străini de această situaţie. Şi, mai spune farmacistul, în una din dăţile când a putut, totuşi, procura produsul, compania sibiană Polisano a dispus de doar 700 de cutii. “Cum să faci să împarţi 700 de cutii la peste 7.000 de farmacii din toată ţara?”, întreabă retoric acesta. El opinează că situaţia este generată inclusiv de practicile de lucru ale celui mai mare distribuitor de pe piaţa de import şi distribuţie de medicamente din România. Care aprovizionează, cu precădere, un mare lanţ de farmacii cu reprezentare la nivel naţional, cu care este parte din aceeaşi structură operaţională.
Pe pagina de internet a uneia dintre primele farmacii online din România este menţionat, cu referire la medicamentul căutat, că această farmacie nu îl comercializează. În schimb, le este recomandat pacienţilor să comande alte produse, complementare, oferite ca alternativă.
Iar de pe pagina de internet a altei farmacii, pe care sunt prezentate preţurile medicamentelor compensate, aflăm că medicamentul cu pricina se află pe lista A de medicamente, cu nivel de compensare 90% din preţul de referinţă. Pe pagina respectivă este precizat că preţul maximal necompensat, cu TVA inclus, stabilit de Ministerul Sănătăţii, este de 9,61 lei pentru o cutie cu 28 de comprimate filmate, de 20 mg.
Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Timiş, Florina Gherman, declară că răspunsul la întrebarea „de ce acest medicament lipseşte din farmacii?” trebuie căutat la organismele competente, printre care a enumerat Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului. Întrucât, explică ea, e limpede că există o legislaţie permisivă.
“Dar oare populaţia acestei ţări nu are nevoie de medicamente? De ce aceste medicamente nu rămân în ţară? Pentru că, ni se spune, în baza comerţului intracomunitar, o astfel de situaţie este legală, este permisă. Da, dar în acest caz, noi ce putem face? Nu ne rămâne decât să ne plângem şi să semnalăm problema, alături de pacienţi. Sigur că suntem şi noi, farmaciştii, teribil de afectaţi. Dar, practic, afectate sunt şi economia naţională şi bugetul de stat”, mai spune preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Timiş.
Chestionată dacă medicii care recomandă pacienţilor utilizarea unor astfel de medicamente sunt sensibilizaţi cu privire la dificultăţile legate de procurarea lor din farmacii de către pacienţi, Florina Gherman precizează că medicii cunosc, cel mai probabil, situaţia. “Cu ce să îl schimbe, însă, medicii? Unele dintre produsele care nu se găsesc sunt medicamente pe care medicii le cunosc şi cu care au obţinut rezultate foarte bune în practică. Şi atunci normal că pe acestea le recomandă. Cu ce să le schimbi, dacă le cunoşti şi ştii că obţii rezultate bune cu ele?”, se întreabă aceasta. Adaugând şi că farmaciştii sunt, la rândul lor, umiliţi de sistem, din pricina unei excesive birocratizări, care prevede că nu au voie să ridice medicamente din depozit dacă nu prezintă reţeta şi o serie de alte înscrisuri justificative. Printre acestea, numărul de autorizaţie al farmaciei. “Aceste probleme ale sistemului şi mai cu seamă problemele oamenilor par că nu interesează, însă, din păcate, pe nimeni”, mai spune preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Timiş.
Am solicitat un răspuns şi de la Agenţia Naţională a Medicamentului Anca Crupariu. Reprezentantul ANMDM ne-a declarat că nu ştie dacă s-a făcut sau nu până în acest moment vreo sesizare oficială legată de eventualitatea scoaterii de pe piaţă a medicamentului menţionat. Şi a promis că va verifica dacă există vreo notificare potrivit căreia medicamentul care a făcut obiectul căutărilor noastre ar fi fost scos momentan de pe piaţă.
Ulterior, ne-a informat că, în urma sesizării noastre, responsabilul de Departamentul Nomenclatura Medicamentelor din cadrul ANMDM a luat legătura cu reprezentantul companiei producătoare Sanofi-Aventis. Al cărui răspuns, citat de Anca Crupariu, a fost acela că medicamentul care a făcut obiectul căutărilor noastre “este comercializat în România fără nicio întrerupere”. Chestionată unde ar trebui căutaţi, atunci, responsabilii pentru absenţa medicamentului din farmaciile din Timişoara, reprezentata ANMDM a adăugat că, în aceste condiţii, responsabilitatea ar trebui căutată la nivelul distribuitorilor locali. Şi aceasta întrucât, precizează ea, “nu poate fi făcut responsabil producătorul, care este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului”, pentru o culpă care nu îi aparţine. În plus, a mai relevat reprezentanta ANMDM, există distribuitori de medicamente cu care producătorul are încheiat contract şi care pot, la rândul lor, încheia contracte comerciale, cu alţi distribuitori. Situaţie în care pot apărea cazuri de comerţ intracomunitar, “care este legal”, precizează reprezentata ANMDM. Adică aşa-numitele reexporturi de medicamente, pe care le incriminează, în fapt, majoritatea farmaciştilor chestionaţi.
