Medical Forum Targu Mures 22-23.03.2023

România are probabil cel mai slab sistem de sănătate din UE, iar cadrele medicale au prea puţine motive să nu plece în străinătate

La nivelul salariilor, doar Lituania şi Bulgaria stau mai prost decât România

 

Sistemul de sănătate din România se îndreaptă spre colaps, infectat de un management defectuos, afectat de lipsa acută a banilor şi de un fenomen care tinde să se cronicizeze, adică exodul cadrelor medicale. În condiţiile în care sistemul sanitar nu oferă perspective mai atrăgătoare, cadrele medicale fie ei medici specialişti sau simpli asistenţi medicali sunt tot mai tentaţi să ia drumul străinătăţii, aproape în orice altă ţară, pentru că vor fi mult mai apreciaţi decât sunt în prezent în România.

 

Potrivit unui studiu realizat de Societatea Academică Română (SAR) România nu duce lipsă de mijloace pentru a împiedica propagarea pe viitor a exodului cadrelor medicale şi chiar să-i determine să-şi dorească să muncescă în continuare în sistemul medical românesc. „România are probabil cel mai slab sistem de sănătate din UE, fapt relevat de numeroşi şi variaţi indicatori. Un fenomen ignorat este tendinţa crescândă de nemulţumire a consumatorilor de servicii medicale din ţara noastră. (...) Pe lângă locul codaş ocupat de ţara noastră în rândul ţărilor membre ale UE se poate observa şi tendinţa negativă a indicatorilor de la an la an. Indexul  European al Serviciilor Sanitare reflectă tendinţa spre colaps a sistemului sanitar din ţara noastră şi face puţine recomandări, constatând că unul din factorii predictibili ai situaţiei negative accentuate care va urma pe termen mediu este legată de fenomenul de exod al creierelor din ţara noastră în acest domeniu. Una din principalele cauze ale actualei stări de fapt este finanţarea vădit inadecvată prin raportare la PIB-ul ţării dar şi în cifre absolute per capita”, afirmă reprezentanţii SAR.

Potrivit studiului citat, în ultimii 25 de ani s-a evocat în repetate rânduri necesitatea creşterii substanţiale a veniturilor personalului medical, a medicilor în particular. Cu o singură excepţie, anul electoral 2008, când s-a efectuat o majorare cu 50% a salariilor fără a se indica sursa, măsură ulterior retrasă, o altă măsură efectivă şi substanţială în acest domeniu nu a fost adoptată. „În raportul de faţă, am încercat să identificăm dacă există soluţii impuse de lege şi neaplicate sau unele care pot fi puse în practică prin intervenţii legislative minime (legislaţie secundară), care nu incumbă alocări suplimentare semnificative”, se mai arată în studiul SAR.

În urmă cu un an Ministerul Sănătăţii anunţa că numărul celor care au plecat în străinătate din 2007 se ridica deja aproape 15.000 de oameni. Nicolae Bănicioiu, actualul ministru al Sănătăţii, anunţa în urmă cu doar câteva săptămâni că în 2014, alte 3.500 de cadre medi­cale au părăsit sistemul medical românesc, astfel în 8 ani numărul acestora a trecut de mult de 18.000 de persoane.

Cum pot fi suplimentate fondurile pentru sistemul sanitar

 

Autorii studiului SAR, afirmă că modalităţi de creştere a veniturilor personalului sanitar exis­tă, dar multe dintre ele nu sunt agreate de diverse părţi.

 

Cea mai simplă ar fi cea a creşterii procentului alocat din PIB sistemului sanitar este soluţia cea mai neagreată de Guvern, atrăgând după sine nevoia unor ajustări negative în alte domenii bugetare.

Ca forme alternative unei realocări bugetare raportul SAR indică mai multe surse şi mo­dalităţi care nu necesită o supli­mentare a bugetului ASS.

Aceştia indică recalcularea ta­rifelor spitaliceşti prin creşterea valorii DRG (disease related groups) la nivele comparabile cu cele din sectorul privat şi creşterea tarifului per DRG concomitent cu o scădere a numărului de cazuri negociate, însă ministerul şi CNAS nu sunt de acord deoarece necesită reaşezarea sistemului cu reorientare către ambulatorul de specialitate.

O altă modalitate ar fi plata opţiunii pentru un anumit personal medical, care reprezintă principala modalitate de diminu­are a plăţilor informale (şpăgii) şi de diferenţiere a personalului (obligă la rezultate pozitive constante şi o bună reputaţie). Din păcate, nu toţi doctorii sunt de acord cu asemenea practică pentru că mulţi realizează venituri mai mari din şpăgi decât din salarii.

O altă soluţie ar fi plata consultaţiilor solicitate pentru a doua opţiune, ce ar reprezenta o sursă suplimentară pentru acei medici cu un renume deosebit.

Plata pentru un act medical desfăşurat contra cost pentru pacienţi în ambulator, în timpul orelor de program, ar fi o altă posibilitate de creştere a veniturile cadrelor medicale identificată de SAR

Plata pentru un act medical prestat de unitatea sanitară asi­guraţilor care doresc “să sară” peste lista de aşteptare. Tariful ar putea fi similar celui stabilit prin DRG (care să fie majorat cu un spor – de ex. de 20-30%, destinat plăţii personalului medical care va lucra astfel suplimentar). Veniturile cadrelor pot fi majorate din venituri unităţii sanitare realizate prin furnizarea unor servicii în regim privat, altele decât actele medicale în sine specifice îngrijirilor spitaliceşti, cum ar fi tarifele pentru servicii hoteliere, transport medicalizat la cerere, servicii farmaceutice cu circuit deschis, servicii de investigaţii paraclinice şi imagistice cu plată, servicii de îngrijiri la domiciliu, furnizarea de personal de asistenţă medicală la domiciliu cu plată etc.

Firmele de asigurări private de sănătate pot contribui şi ele la majorarea veniturilor cadrelor medicale. Această modalitate necesită aprobarea tarifelor ma­ximale stabilite de spitale în conformitate cu prevederile Or­dinului ministrului Sănătăţii nr. 1376/2006 privind res­pectarea tarifelor maximale pentru serviciile furnizate de unităţile sanitare publice în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate.

SAR crede că reducerea cu 10% a numărului de paturi şi/sau închiderea spitalelor neviabile economic, poate fi de asemenea o soluţie bună pentru a creşte veniturile cadrelor medicale. Reprezentanţii Societăţii Academice sunt de părere că este ne­voie de înlocuirea contractelor de muncă cu cele de prestări de servicii, adică personal medical care exercită profesiunea ca profesie liberă, într-una din formele permise de lege. Astfel, pot rezulta venituri superioare provenite din evitarea contribuţiilor pe care trebuie să le plătească angajatorul şi din creş­terea productivităţii. Spre exemplu, un medic anestezist poate presta o anestezie generală plătită prin tarif, după care poate părăsi unitatea pentru a oferi o prestaţie similară în altă unitate sanitară publică sau privată nefiind normat pe unitatea de timp.

Suplimentarea fondului de salarii ar putea fi realizată cu sume provenite din bugetul autorităţilor locale destinat o­cu­pării locurilor vacante vitale pentru acreditarea sau cu fonduri provenite din contractele de cercetare însă în aceste cazuri pot apărea mai multe probleme de ordin legal.

Viitorul nu sună încurajator

 

Raportul SAR mai arată, însă, că strategia naţională de sănătate 2014 – 2020 aprobată recent de Guvernul României alocă puţin spaţiu politicii de resurse umane şi problematicii creşterii veniturilor din sănătate. Pentru menţinerea personalului raportorii propun includerea unei componente a DRG-urilor (Diagnosis-related group – principala modalitate de tarifare în mediul spitalicesc public) care să reflecte performanţa medicală şi modificarea cadrului legislativ privitor la salarizarea personalului medical, diversificarea serviciilor oferite de personalul medical, diversificarea surselor de finanţare, posibilitatea de a lucra în mai multe unităţi sanitare suplimentar contractului de bază. Nici unul din aspectele menţionate nu au fost preluate de Guvern pentru a fi puse în practică în ultimii 6 ani.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro