Sistemul Informatic de Înaltă Performanţă, finanţat încă din 2007 cu 35 mil. lei, nu a fost implementat şi pus în funcţiune până în decembrie 2013, se arată în raportul Curţii de Conturi

Într-un proiect de HG iniţiat în noiembrie 2013, ministerul recunoaşte că a obţinut fondurile şi a demarat proiectul, dar acesta a fost întrerupt în 2009

Banii s-au dus însă pe apa Sâmbetei, pentru că „obiectul iniţial al proiectului nu mai este de actualitate”, ministerul având acum nevoie de alt sistem integrat 

 

 Uite cum sfideaza Ministrul Banicioiu Curtea de Conturi a Romaniei

 

Lipsa de viziune a oficialilor ministeriali din Sănătate, care au elaborat pe bandă rulantă strategii şi reforme fără a putea fi implementate, a adus grave prejudicii bugetului de stat, lucru observat şi de Curtea de Conturi în ultimul său raport de audit.

Între Sistemul Informatic de Înaltă Performanţă, proiect demarat încă din 2007, până la actualele sisteme informatice de evidenţă a pacienţilor şi gestiune a fondurilor alocate sănătăţii s-au pierdut milioane de lei, fără ca vreun organ de cercetare penală să se fi sesizat şi fără ca vreun responsabil să fie tras la răspundere...

Raportul Curţii de Conturi evidenţiază însă fără echivoc faptul că „a fost înregistrat eronat în evidenţele contabile, fără a fi inventariat, Sistemul Informatic de Înaltă Performanţă, cu valoarea estimată de 34.973.000 lei”. „Acest sistem informatic a fost finanţat începând cu anul 2007, dar nu s-a finalizat, implementat şi pus în funcţiune până la 31.12.2013”, se arată în raport.

Fără a sesiza organele de cer­-cetare penală, Curtea de Conturi recomandă însă „inventarierea echipamentelor care fac parte din sistemul informatic de înaltă performanţă şi efectuarea corecţiilor care se impun în evidenţa contabilă, efectuarea unei analize privind finalizarea, implementarea şi punerea în funcţiune a acestuia”.

Proasta gestionare a fondurilor colectate din „taxa de viciu” este recunoscută, de altfel, chiar de 

Ministerul Sănătăţii, în Nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre pentru completarea HG 835/2007 privind finanţarea achi­-ziţiei sistemului informatic de înaltă performanţă, supus dezbaterii publice în noiembrie 2013.

 

„După semnarea Actului Adiţional nr. 11309/2007 şi asigurarea resurselor financiare în va­-loare de 22 milioane dolari, începând cu anul 2007 a fost demarat contractul pentru furnizarea sistemului informatic de înaltă performanţă. Sursa de finanţare a fost asigurată din veniturile proprii obţinute din “taxa de viciu”, respectiv prin contribuţiile instituite în scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice (...) Soluţia propusă s-a bazat pe un modul-pilot ce urma să fie implementat în două spitale master, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Institutul Clinic Fundeni, unităţi sanitare cu o complexitate mare, în activitate şi date reprezentative pentru întreg sistemul sanitar”, se arăta în proiectul de HG. 

În urma analizei derulării achiziţiei sistemului informatic de înaltă performanţă, Ministerul Sănătăţii a observat însă că „derularea contractului este întreruptă din anul 2009”, deşi scopul era realizarea acestui sistem integrat de înaltă performanţă pentru 16 spitale, şi că „obiectul iniţial al proiectului nu mai este de actuali­tate” ca urmare a faptului că majoritatea spitalelor au deja soluţii informatice implementate pentru managementul informatic al activităţii spitaliceşti, atât din punct de vedere medical, cât şi financiar-contabil.

 

Au făcut altele...

 

Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii sugerează că din analiza priorităţilor şi direcţiilor de dezvoltare a reieşit „necesitatea imperativă a unei informatizări integrate la nivelul întregului sistem de sănătate publică din România, în concordanţă cu sistemele informatice implementate sau în curs de implementare la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu sistemul informatic DRG (Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice) şi cu soluţiile HIS (Hospital Information System) implementate de către spitale”.

„În intervalul de timp scurs din 2009 până în prezent, tehnologia informaţiei a evoluat, permiţând astfel extinderea unei soluţii integrate la nivelul tuturor instituţiilor care fac parte din sistemul de sănătate publică din România”, constată Ministerul Sănătăţii”, amintind că a implementat Sistemul Informatic Unic Integrat - SIUI,  Sistemul informatic de Prescripţie Electronică - SIPE, Cardul Electronic de Asi­-gurări Sociale de Sănătate - CEASS şi Dosarul electronic al pacientului - DES (în curs de implementare).

 


dar tot au nevoie de sistemul integrat

 

Luând în calcul argumentele sus-amintite, Ministerul Sănătăţii reiterează însă necesitatea şi oportunitatea realizării unui sistem integrat „care să permită colectarea volumului de date existent şi efectuarea unor analize complexe la nivelul întregului sistem sanitar”.

În sprijinul reluării proiectului, ministerul argumentează că „noile obiective” ale sale sunt desemnarea MS ca unitate de achi­-ziţii publice centralizată, gestionarea şi coordonarea tuturor programelor naţionale de sănătate, derularea proiectelor structurale conform obiectivelor stabilite pentru perioada 2014-2020 pentru reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sanitare şi respectarea principiului prevăzut la art.7 lit.i) din Legea nr.95/2006, şi anume ” existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice”.

 

Modernizări de 8 mil. lei pentru care s-au plătit penalităţi de întârziere de 10 mil. lei

 

Alte grave deficienţe observate în urma auditului se referă la faptul că ministerul „nu a înregistrat în evidenţa contabilă şi nu a inventariat Ghidul conţinând directive arhitecturale şi inginereşti pentru reabilitarea şi dotarea la cheie a spitalelor, în valoare de 8.092.000 lei, pentru care s-au achitat suplimentar daune moratorii, penalităţi de întârziere, cheltuieli de judecată şi cheltuieli de executare, în sumă de 10.526.000 lei”, dar şi blocarea a milioane de dolari într-un cont deschis la o bancă.

„A fost menţinută, în cont des­chis la banca comercială, suma de 5.256.618,87 dolari (16.873.000 lei), având drept consecinţă imobilizarea, în perioada 2009-2013, a unor sume în contul de disponibilităţi în valută, în condiţiile în care această sumă ar fi putut fi utilizată pentru acoperirea altor cheltuieli din domeniul sănătăţii”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi, cu menţiunea că „în timpul misiunii de audit financiar (...) suma a fost virată la bugetul statului din contul de disponibilităţi deschis la banca comercială”.

 

Folosirea banilor acordaţi Institutului Cantacuzino nu a fost monitorizată

 

Alte probleme descoperite de Curtea de Conturi se referă la Institutul Cantacuzino, ale cărui compensaţii de peste 6 mil. lei nu au fost urmărite, sumă cu care acesta ar fi trebuit să facă produse biologice şi vaccinurile necesare prevenirii îmbolnăvirilor în masă cauzate de epidemii şi pandemii şi să promoveze produsele biologice - vaccinuri, seruri, imunomodulatori, reactivi, medii de cultură, „obiective care nu au fost finalizate la termen, contrar prevede­ri­lor HG nr. 320/2013”. 

„Nu a fost verificat modul de utilizare a alocaţiilor bugetare acordate INCMDI Cantacuzino, ceea ce a condus la nerestituirea sumei de 240 mii lei, încasată în plus de către acesta, la care se adaugă dobânda datorată.  Cu privire la suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului pentru obligaţiile de plată peste termenul scadent, mai vechi de 90 de zile, s-a constatat că Ministerul Sănătăţii nu a monitorizat, la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene, modul de aplicare a dispoziţiilor Ordinului Comun MS/CNAS nr. 792/349/2013 referitoare la decontarea obligaţiilor de plată aferente furnizorilor de servicii medicale, ceea ce a condus la nerestituirea, la bugetul statului, a sumei de 37.000 lei de către Direcţia de Sănătate Publică Teleorman”, se arată în raport.

 

Ministerul Sănătăţii, obligat să-şi corecteze evidenţa contabilă

 

În urma misiunii de audit, Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Sănătăţii să îşi inventarieze echipamentele care fac parte din sistemul informatic de înaltă performanţă şi să efectueze corecţiile care se impun în evidenţa contabilă, dar şi să facă o analiză privind finalizarea, implementarea şi punerea în funcţiune a acestuia.

MS va trebui să analizeze, să soluţioneze şi să ia măsuri pentru „stingerea creanţelor şi datoriilor” şi să stabilească persoanele „responsabile cu privire la plăţile suplimentare efectuate”.

Patrimoniul va trebui inventariat anual, Ministerul Sănătăţii fiind obligat să organizeze evidenţe tehnico-operative şi financiar-contabile distinct, pe fiecare element de construcţie în parte, pe grupe, subgrupe şi clase.

 

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro