Ministerul Sănătăţii a scos şi anul acesta mii de locuri şi posturi la examenul de rezidenţiat din 2013. Absolvenţii de Medicină aleg însă să-şi continue studiile în străinătate. Motivul: salariile mici şi birocraţia
.
A fi medic rezident în România nu este tocmai simplu. Nu din cauza programei sau a modului în care sunt pregătiţi absolvenţii de medicină, ci din cauza condiţiilor din spitale şi a salariilor mici. Rezidentul câştigă 870 de lei la început, după şase ani de pregătire universitară. Totul culminează cu un examen grilă, cu bibliografie unică, contestată pentru „greşelile flagrante“ de traducere pe care le conţine. Anul acesta, concursul naţional de rezidenţiat este programat pe 17 noiembrie şi, spun specialiştii, va aduna cel puţin la fel de mulţi candidaţi ca şi în anii precedenţi – peste 5.000. De obicei, jumătate rămân pe dinafară şi optează pentru alte meserii. Cealaltă jumătate se pierde şi ea de-a lungul celor 4-5 ani de rezidenţiat: unii pleacă imediat după terminarea facultăţii, alţii pleacă în timpul rezidenţiatului, ceilalţi pleacă după. Şi, în ciuda protestelor făcute în ultimele săptămâni de puţinii rezidenţi care încă îşi mai doresc să profeseze în România, Ministerul Sănătăţii a centrat mingea în curtea Finanţelor, care nu a dat până acum niciun răspuns protestatarilor. 3.000 de locuri la rezidenţiat în 2013 În tot acest timp, aproape 3.000 de locuri şi la fel de multe posturi au fost scoase la concursul de rezidenţiat, acestea din urmă fiind concentrate în spitalele mici, orăşeneşti. Aici ajung mii de medici rezidenţi prost plătiţi care într-un final, decid să plece în străinătate pentru că din punctul lor de vedere acest lucru este singura alternativă viabilă pentru ceea ce ei numesc „un trai decent“. Lucrează pe 1.600 de lei, deşi putea primi 3.500 de euro Ancuţa Pop-Coman este unul dintre medicii tineri care au preferat să rămână acasă. Lucrează la Spitalul Clinic Judeţean din Timişoara, pe anestezie terapie intensivă, o specialitate extrem de căutată peste hotare. În România primeşte un salariu de 1.640 de lei şi bonuri de masă. În Irlanda sau Anglia, ar fi primit 3.500 de euro pe lună şi i s-ar fi pus la dispoziţie casă şi masă, ambele plătite de angajator. Faptul că este căsătorită şi că are un copil de aproape cinci ani au determinat-o să rămână aici, cu toate că a primit numeroase oferte de la companiile de recrutare. „Ar fi fost complicat să plec, nu puteam să-mi las aici familia. Şi, chiar şi în momentul în care am primit ofertă să plec cu soţul şi cu copilul în străinătate, am refuzat. Mi-a fost greu să îl duc pe cel mic într-o altă cultură, să înveţe o altă limbă, departe de bunici“, a explicat tânăra de 28 de ani. Spune că banii pe care îi câştigă sunt suficienţi, dar numai pentru că are posibilitatea să facă gărzi şi în alte spitale, nu doar în cel la care este angajată. „Problema este că suntem nevoiţi să ne cumpărăm singuri halate, bonete şi papuci, pentru că spitalul nu ne dă bani pentru aşa ceva. Or, ca anestezist, cel puţin pe timp de vară, trebuie să schimbi foarte des ţinutele“, a completat medicul, care lucrează uneori şi 36 de ore încontinuu. „E dificil să fac rezidenţiatul în România” Dacă ea a optat, cel puţin pentru moment, pentru România, situaţia stă diferit în cazul Luisei Bâcă, proaspăt absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti (UMF Bucureşti). Pe 27 octombrie va pleca în Anglia, ţara în care s-a decis să facă rezidenţiatul. „Au cel mai bun sistem de pregătire în rezidenţiat, e în trepte. În plus, nu te specializezi de la bun început într-un anumit domeniu. Anglia îmi oferă flexibilitate, ceea ce sistemul românesc nu-mi oferă. Am sentimentul că în România nu sunt niciodată la curent cu ultimele noutăţi şi că rezidenţiatul nu este unitar“, a explicat tânăra. Spune, totuşi, că şi partea financiară a cântărit în alegerea ei. „În Anglia, salariul este decent indiferent de treaptă. Totuşi, dacă sistemul nostru de pregătire ar fi fost unul unitar, în care să se pună mai mult accent pe partea practică şi nu pe cea teoretică, aş fi rămas aici. Aş fi avut prietenii şi familia aproape şi aş fi mers pe principiul: n-am bani, dar măcar sunt cu prietenii. Îmi doresc să mă întorc acasă, mi se pare dificil să faci rezidenţiatul în România“, a punctat Luisa Bâcă. Din punctul său de vedere, aşa cum e construit în România, rezidenţiatul pune multe probleme medicilor tineri. „La acest examen se evaluează capacitatea de memorare, el nu evaluează şi îndemânarea practică. Or, aici e diferenţa. În alte sisteme, tocmai asta contează. Sunt conştientă că plecând îmi asum nişte riscuri“, a mai spus absolventa, care ia în calcul deschiderea unei clinici private odată întoarsă în ţară. Greşeli de traducere în cartea de rezidenţiat Pe de altă parte, Elena Mihăilescu, tot absolventă de medicină în Bucureşti, va susţine examenul de rezidenţiat din toamnă. S-a pregătit pentru concurs încă de la începutul acestui an şi speră să prindă un loc în specialitatea ginecologie. Nu vrea să plece din România, cel puţin nu în perioada următoare. „Sunt din Bucureşti şi nu vreau să plec de aici. Voi încerca să rămân acasă, dar dacă ni se vor pune în continuare piedici, nu văd altă soluţie decât emigrarea. Mă gândesc, în schimb la familie, ăsta e elementul care mă ţine acasă“, a explicat tânăra, care spune că bibliografia din care trebuie să înveţe este plină cu „greşeli flagrante“. „S-a stabilit o erată împreună cu studenţii, dar nu sunt cuprinse toate greşelile acolo. Cartea din care învăţăm noi este tradusă foarte prost, de o facultate de filologie. E frustrant, sunt în ea o serie de perle hilare, mai rău ca cele de la Bacalaureat“, a conchis absolventa UMF Bucureşti. Examenul de rezidenţiat se va susţine în Bucureşti, Craiova, Cluj, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, iar înscrierile se pot efectua până cel târziu pe 21 octombrie. Pregătirea la rezidenţiat ar putea suferi modificări Sistemul de pregătire al medicilor rezidenţi ar putea fi modificat începând din 2015. Potrivit unui proiect de lege, s-ar putea reveni la introducerea stagiaturii de doi ani şi la un trunchi comun. „Proiectul, aşa cum este acum, este inacceptabil, dar el poate fi modificat. Sunt probleme legate de intrarea în rezidenţiat, care s-ar face în funcţie de medii. Totuşi, introducerea stagiaturii este o măsură bună, medicii vor putea opta pentru specialitatea în care sunt bine pregătiţi şi nivelul ar putea să crească“, au declarat surse din sistem. Preşedintele studenţilor la medicină din Bucureşti, Cristian Moise, spune însă că proiectul de lege este neclar. „Nu înţelegem exact ce se va întâmpla, repartiţia se face pe baza mediei, ceea ce nu este corect, fiind un criteriu inegal de departajare. Studenţii au respins schimbarea în primă fază, încă nu ne dăm seama dacă este bine sau rău“, a arătat Moise. Peste 3 miliarde de euro a cheltuit statul român cu pregătirea medicilor care au părăsit sistemul de sănătate în ultimii cinci ani. Protestele în Sănătate reîncep după 14 octombrie În perioada 21 – 27 septembrie, cadrele medicale din ţară au protestat atât în faţa Ministerului Sănătăţii, cât şi în faţa Ministerului de Finanţe. Principala solicitare este dublarea salariilor medicilor rezidenţi. În replică, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a explicat că este de acord cu o majorare a lefurilor, dar a punctat că aceasta nu poate depăşi 20%. Nemulţumiţi de rezultatele negocierilor, medicii sunt hotărâţi să pună halatele în cui şi să revină în Bucureşti în a doua jumătate a lunii octombrie, când a fost programat un marş de protest. La miting sunt aşteptaţi peste 30.000 de oameni.
