Termenul de ”cancer” poate da fiori pe şira spinării doar pronunţându-l. Dar dacă îl mai asociem cu copiii, imaginea unui copil bolnav de cancer este de-a dreptul inforătoare. Totuşi, anual, în România se înregistrează circa 80 de cazuri noi de acest fel. Considerat boală rară, cancerul la copii a avut o evoluţie constantă în utimii ani. Medicul oncolog Rodica Cosnarovici de la Insitutul de Oncologie din Cluj Napoca spune că aceasta este prima cauza de deces la copii din cauze non-accidentale.
”Cancerul la copii este o boală rară, reprezintă 1-2% dintre toate tipurile de cancer. Incidenţa anuală standard este de 122 cazuri noi la un milion de copii sub 14 ani şi este prima cauză de deces non-accidental (între şi 15 ani), în ţările dezvoltate”, a arătat ea în cadrul unui workshop pe această temă, organizat la Zalău la sfârşitul lunii trecute. În aceaşi prezentare, ea a mai arătat că în România, cancerul la copii este înregistrat din 2009, într-un ”registru al cancerului”, unde însă nu sunt înregistrate încă toate cazurile, pentru că centrele au aderat treptat la aeastă idee. ”Din acest motiv, cifra este încă estimată.
Probabil că în ţară sunt în fiecare an 450 de cazuri de cancer”, a mai arătat ea. În lume, rata de vindecare este de 70 la sută. În România, de 50 la sută Rata vindecării, mai corect a spuravieţuiri de lungă durată, este de peste 70 la sută. ”Asta înseamnă că dintre toţi copiii diagnosticaţi, peste 70 la sută din lumea largă, se vindecă. În România, rata de vindecare depăşeşte 50 la sută. Suntem la o distaţă de aproape 20 la sută de procente faţă de locul unde a trebui să ne aflăm.
Dar atunci când eu am început să lucrez în onco-pediatrie, în urmă cu mulţi ani, supravieţuirile erau absolut sporadice. Se puteau număra pe degete cazurile care supravieţuiau mai mult de câţiva ani. Rata vindecării a crescut terptat, pe măsură ce am avut acces la terapia oncologică nouă, terapie suportivă nouă, pe măsură ce atitudinea oncologică modernă a fost implementată în secţia noastră şi în secţiile cu care colaborăm”, a mai arătat ea. Cum se face, totuşi, că încă nu suntem la acelaşi procent de vindecare ca şi ţările dezvoltate, explică medicul onco-pediatru. Ea spune că există mai multe motive pentru care rata de vindecare este mai mică. Primul dintre aceste motive este acela că tumorile nu reacţionează la tratamente. ”Pur şi simplu nu te poţi lupta cu ele. Este ca şi un război”, exică ea. Un alt motiv este acela că pacineţii ajung la spital în staii avansate ale bolii. ”În 2012 am constatat că peste 50 la sută sunt internaţi în stadiile 3 şi 4, deci stadii foarte avansate. Din acest motiv, 11 la sută dintre pacienţi au decedat în primul an de boală.
Am mai constatat că 35 la sută au fost diagnsticaţi în regim de urgenţă. Asta înseamnă că pacinetul nu s-a prezentat la primele semne de boală la medicul de familie, aşa cum este firesc. Însemană că familia a aşteptat atât de mult până când nu a mai putut sta până dimineaţa. Asta, socotesc eu, este un lucru grav”, a mai arătat Rodica Cosnarovici. ”Uneori greşim noi. Primul gest terapeutic este unul dintre cei mai importaţi factori în oncologie. Dacă primul pas este greşit, tot parcursul pacientului este deficitar. Unoeri pacientul nu colaborează pentru desfăşurarea întregului plan de tratament.
Este foarte important, de la bun început, să înţeleagă că trebuie să se lase cu totul în mâna noastră, privind gestionarea afecţiunii maligne”, a mai precizat ea. Medic onco-pediatru: ”Omenii trebuie învăţaţi să-şi ducă copilul la medic pentru orice fel de acuză” De departe, a arătat ea, cel mai important motiv pentru eşecul în tratament este prezentarea la medic mult prea târziu. ” În general, de la primele semne de boală până la prezentarea la medic este o dstanţă de la 1-3 luni, dar în unele cazuri a ajuns până la doi ani distanţă. Asta este foarte grav. Acesta este motivul pentru care 13 la sută dintre pacienţi au murit în primul an”, continuă ea explicaţiile. ”Din ce în ce mai târziu ajung cu copilul la medic. Unele motive ţin de educaţia lor, educaţie pe care tot noi şi întregul sistem de sănătate ar trebui să le-o facă. Este de vină şi sistemul, pentru că deşi s-au schimbat foarte multe în sistemul de sănătate, încă nu a intrat pe făgaşul care trebuie şi încă nu a făcut în aşa fel ca pacientul să intre cu foarte multă uşurinţă în fluxul firesc de tratament şi de urmărire postterapeutică”.
De asemenea, medicul onco-pediatru a mai arătat că pacienţii şi-au pierdut încrederea în sistemul de sănătate. ”Incorectitudinea sau întârzierea primului gest terapeutic are foarte mare impact. Dacă de la bun început copilul nu intră pe făgaşul lui, şansele lui de supravieţuire sunt minime. Trebuie să facem în aşa fel încât pacientul să fie foarte uşor preluat de serviciile de sănătate. Pacientul trebuie să ajungă uşor la medic şi trebuie să fie tratat. Mesajul pe care îl transmit mereu e acela că oamenii trebuie învăţaţi să-şi ducă copilul la medic în momentul în care apare orice fel de acuză.
Fie că-l doare dintele, sau are febră sau varsă, trebui să-l ducă la medic urgent, pentru că de cele mai multe ori este vorba de un lucru banal care putea să fie tratat cu paracetamol acasă, dar uneori poate să fie răsunetul unei boli serioase”, conchide ea. Dintre toate formele de cancer la copii, cele mai frecvente sunt cele ale sângelui, sau tumorile cerebrale. Însă evoluţia bolii la copii are o viteză mult mai mare, de aceea este extrem de important ca boala să fie diagnosticată cât mai devreme.
