Cei mai importanţi actori ai sistemului de sănătate vin astăzi şi mâine la ZF Pharma Summit, unde se va discuta despre piaţa medicamentelor, a serviciilor medicale şi despre reformele din sistem.
România a avut anul acesta la dispoziţie circa 6 miliarde de euro pentru sănătate, un buget care a continuat să reprezinte o risipă, în contextul în care prea mulţi actori decid modul în care acesta este cheltuit - Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări (CNAS) şi primăriile. De aceea, mediul public încă nu reuşeşte să „dea mâna“ cu cel privat, iar neînţelegerile între cele două părţi guvernează un mediu în care pacientul iese, în final, în pierdere. Fie că plăteşte mai mult pe medicamente sau pe tratamente.
Totuşi, anul 2015 este primul dintr-o perioadă îndelungată în care sistemul de sănătate face paşi înainte spre o nouă formulă. Scăderea preţurilor la medicamente, revizuirea calculului taxei clawback, creşterea salariilor bugetarilor cu 25%, dar şi scoaterea la iveală a neregulilor din interiorul pieţei sunt cele mai importante subiecte care anul acesta au făcut agenda jucătorilor din domeniu.
Toate acestea ar putea duce însă la un nou impas între mediul public şi cel privat, dat fiind faptul că, pe de-o parte, „tabăra“ privată susţine că statul face tot posibilul pentru a-i creşte costurile – exemplu fiind taxa clawback, al cărui mod de calcul, a făcut ca banii plătiţi de companii la stat să se dubleze, iar profiturile să scadă. Pe de altă parte, statul „acuză“ privaţii că sunt interesaţi numai de profit şi susţine că atât timp cât nu va interveni cu astfel de măsuri, pacienţii vor fi singurii afectaţi cu adevărat.
