Deși se plâng de subfinanțare, spitalele fac risipă din banii publici. O demonstrează un control în 77 de spitale care a scos la iveală internări după ureche sau liste de așteptare „pe pile”
Controalele ar fi pornit de la mari nereguli financiare suspectate în unul dintre cele mai importante spitale de urgență din București, potrivit surselor EVZ. În loc să fie sancționați vinovații, CNAS a tăiat din bugetele spitalelor, o măsură de pe urma căreia suferă tot pacienții. Vă prezentăm principalele nereguli găsite de inspectori:
1. Fraude în foile de spitalizare
În 37 de spitale din cele 77 controlate, au fost găsite neconcordanțe între datele din foile de observație sau spitalizare și criteriile de internare. Cu alte cuvinte, criteriile după care s-a făcut spitalizarea nu sunt cele impuse de lege, fapt ce ascunde fie o tendință de furt, fie mascarea unor deficiențe. „Nu numai că e o practică frecventă, dar aceste neconcordanțe atrag atenția asupra unei tendințe de furt sau de a acoperi lucruri pe care nu vor să le spună. Dacă ai un pacient cu o infecție intraspitalicească, nu o declari ca infecție cu germeni din spital, în schimb, în foaia de observație îți apar medicamentele cu care o tratezi. Sau, dacă vrei să îți scoți anumite medicamente, le treci în foaia de observație, dar ele nu corespund cu diagnosticul”, explică Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate în cadrul Societății Academice Române.
2. Pilele, întâietate la operații
În 22 de unități sanitare, echipele de control au constatat că nu au fost raportate către casele de asigurări listele de prioritate a cazurilor programabile, așa cum cere legea. Întocmirea unei liste de așteptare, pentru cazurile ce necesită internare (cu excepția urgențelor, nașterilor etc.) este menită să eficientizeze cheltuielile. „Teoretic, lista de așteptare ar trebui să reprezinte un avantaj pentru pacient, atât timp cât e transparentă, când vezi că mai sunt 20 de indivizi înaintea ta, cazuri mai grave. Însă, când te duci să te internezi în spital, ți se spune că nu mai sunt locuri, iar asta se întâmplă pentru că își bagă înainte toate pilele lor. O sursă de șpagă”, adaugă Paveliu.
3. Cheltuielile, ținute ascunse
Aproape jumătate dintre spitalele controlate (33) nu au întocmit decontul de cheltuieli ce se eliberează pacientului la externare pentru serviciile medicale. Pe aceasta ar trebui să se regăsească până la ultimul pansament de care a beneficiat. Mai mult, au fost identificate situații în care decontul nu include și valoarea investigațiilor (analize de laborator, radiografii, RMN), suma aferentă acestora fiind zero, deși fuseseră efectuate în laboratoarele proprii. „Ideea cu decontul e ca pacientul să știe că pentru el se cheltuie o sumedenie de bani în timpul spitalizării. Orice spital e acum informatizat și ar putea să emită acest formular doar apăsând pe un buton, iar faptul că nu își îndeplinește această obligație arată că ceva nu este în regulă”, atrage atenția expertul în sănătate.
Pacienții trag ponoasele
Pentru neregulile constatate, CNAS a sancționat spitalele prin tăierea cu 1-3% a contractelor aferente lunilor în care s-au găsit deficiențele și recuperarea contravalorii foilor de observație și de spitalizare identificate ca raportate eronat, în cuantum de 7 milioane de lei. Nu este menționată însă nicio sancțiune pentru cei care se fac vinovați. „Spitalelor li se taie din contracte, adică din banii pacienților, când ar trebui să se taie din banii vinovaților. De exemplu, la Spitalul de Arși, medicii decontau în fals fără probleme. Ce a făcut Casa – a tăiat 10% din buget. Nu ar fi normal să recupereze prejudiciul de la medicii care au făcut falsuri, iar aceștia să nu mai intre niciodată în sistemul de asigurări sociale?”, conchide expertul Sorin Paveliu.
