Clujul este singurul oraș din țară care are un centru pentru piciorul diabetic, România este printre puținele țări, dacă nu singura, cu specializarea diabetologie, dar cu toate acestea suntem campioni la amputarea piciorului diabetic. Zilnic, 60 de bolnavi își pierd un picior. Despre toate acestea, vorbește, în interviul următor, conf. univ. dr. Ioan Vereșiu, directorul Centrului de Diabet din Cluj.

 Ioan Vereșiu-președintele_-Federației_Române_-de_Diabet_-Nutriție_și_Boli_Metabolice

Reporter: Ce noutăți sunt la Centrul de Diabet din Cluj?

Ioan Vereșiu: Am început demersurile și am ajuns la nivel de Minister pentru a înființa Institutul Regional de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Am fi al doilea institut din țară după cel din București.

Institutul nu este neapărat pentru beneficiul direct al pacienților din Cluj. Ei ar avea cel puțin aceeași calitate a îngrijirii pe care o au și acum, dar ne-ar deschide alte perspective pentru cercetare, am putea împărtăși experiența noastră cu colegii din celelalte județe ale Transilvaniei.

Rep: Cu ce este deosebit Centrul de Diabet din Cluj față de altele din țară?

I.V.: Centrul de Diabet are acum 25 de paturi după ce le-am redus progresiv. Este o tendință la care eu cred că nimeni nu trebuie să se opună deși a generat multe discuții de-a lungul timpului. Asistența prin internare trebuie să devină o excepție pentru toată medicina. Noi vedem 140-180 de pacienți zilnic în ambulatorul nostru, avem un departament de picior diabetic, singurul din țară la ora actuală. A mai existat unul în București, dar acum nu mai are personalul necesar. Eu cred că suntem printre cei buni din țară.

Rep: Raportat la nivel european, unde se situează Clujul și România când este vorba despre diabet și amputații ale piciorului?

I.V.: Am făcut un studiu, nu a fost deloc simplu, am reușit să îl și publicăm acum câteva luni. Este primul și singurul studiu din țară privind incidența multianuală a amputațiilor la pacienții cu diabet. Suntem în partea de sus în lume și este un pic cam ciudat pentru că noi avem specialitatea de diabet, nutriție și boli metabolice printre puținii, dacă nu singurii din Europa și din punctul acesta de vedere credem că suntem cu un pas înaintea altora. Dar nu e suficient să ai diabetologi buni ca să reduci amputațiile, orbirile și insuficiențele renale, e nevoie de multe altele. Eu cred că astea sunt cele care ne lipsesc nouă și explică de ce la noi își pierd picioarele așa mulți pacienți.

Am făcut o estimare pe baza datelor pe care le-am avut între 2006 și 2010 și a reieșit că, la nivel național, aproximativ 60 de pacienți pe zi își pierd piciorul.

Rep: De ce așa de mulți pacienți își pierd piciorul?

I.V.: Problema piciorului diabetic este una destul de complexă din mai multe puncte de vedere. În primul rând sunt foarte multe structuri implicate: sistemul nervos periferic, circulația periferică, structura osoasă periferică, toate fiind afectate în diabet. Și mai este o particularitate care face ca picioarele să fie o problemă complicată pentru pacienți și anume suferința nervilor periferici duce de multe ori la pierderea sensibilității protective. Aceasta înseamnă că de exemplu dacă aveți la pantof numărul 37, puteți să purtați un pantof numărul 35, fără să simțiți nimic și asta face să se producă răni care se observă târziu, se infectează și ajung târziu la noi.

Rep: Câți bolnavi de diabet sunt în Cluj și în țară?

I.V.: În urmă cu doi ani a apărut studiul “Predator” care arată niște date surprinzătoare chiar pentru noi cei care ne așteptam să fie alta situația decât cea pe care o știam. L a noi, prevalența, în ultimii zece ani, era undeva la 4,2%. Acest studiu a arătat că prevalența este de 11,2%, deci mult mai mare. Ne întrebăm unde sunt cei 7%, diferența și probabil unii nu sunt descoperiți, unii nu sunt înregistrați oficial. Ideal ar fi ca toți pacienții care au diabet să fie înregistrați și să fie tratați.

În Cluj-Napoca, avem aproape 20.000 de persoane cu diabet și în județ undeva la 30.000.

Rep: În ce stadiu au ajuns cercetările în domeniu? Se poate trata diabetul insulinodependent?

I.V.: Insulina e considerată de multe persoane cea mai mare descoperire terapeutică în medicină pentru că apariția ei a dus la salvarea vieții celor care până la vremea descoperirii ei mureau în câteva luni.

Ne apropiem de o soluție, de alte modalități de administrare a insulinei. Insulina inhalatorie este deja înregistrată, insulina cu administrare pe gură și aici suntem într-o fază destul de avansată. Se discută despre insuline cu administrare săptămânală, despre dispozitive implantabile care pot să elibereze insulină timp de o lună.

Probabil ne apropiem și de o soluție adresată cauzei, o soluție care să vindece diabetul. Cred că deja se știe cum se poate reporni celula care secretă insulină, celulă care este mai complexă decât orice computer din lume pentru că știe exact când și ce cantitate de insulină să elibereze.

Sursa: http://www.monitorulcj.ro

"Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
Michel de Montaigne
"Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
admin@amfms.ro