Un fapt puţin cunoscut: mai multe studii recente atenţionează asupra riscului mărit de naştere prematură în cazul unor afecţiuni serioase ale gingiilor.

Cea mai comună dintre ele: gingivita de sarcină. Ea afectează între 65 sau 70% din femeile gravide.

Acest procent reflectă o realitate mai amplă – gingivita este o boală foarte des întâlnită în rândul populaţiei, per ansamblu.

În timpul sarcinii, gingivita este mult mai des întâlnită. Riscul de gingivită creşte începând cu a doua lună de sarcină şi scade doar în ultima lună.

Bacteriile care cauzează problema sunt prezente în gură tot timpul şi sunt ţinute sub control prin folosirea atei dentare şi a periajului, dar atunci când îngrijirea dentară nu este atentă şi regulată, zaharurile şi amidonul din amestecul de alimente cu bacteria formează o placă pe dinţi.

După câteva zile, placa bacteriană se întăreşte sub formă de tartru şi gingiile încep să se irite.

Creşterea nivelului de estrogen şi progesteron pe timpul sarcinii conduce la inflamarea gingiilor, care devin oarecum mai moi decât în mod normal, iar circulaţia normală a sângelui prin ele creşte, ceea ce le face mai predispuse la sângerare şi infecţie.

Schimbările hormonale din timpul sarcinii modifică răspunsul natural al organismului la placa bacteriană, exagerând modul în care ţesutul gingival reacţionează la bacterii.

Deoarece bacteriile care cauzează gingivita pot intra în fluxul sanguin, ele pot călători tot drumul până la uter.

Acest lucru forţează organismul să producă prostaglandine (acizi graşi naturali), care în mod normal controlează inflamaţia şi contracţia musculaturii netede. Când o femeie este însărcinată, nivelul ei de prostaglandine creşte şi atinge punctul culminant când ea intră în travaliu.

O teorie susţine că, în cazul în care prostaglandinele suplimentare produse atunci când organismul reacţionează la gingii infectate, corpul unei femei gravide ar putea crede că este un semnal pentru a intra în travaliu mai devreme decât era de aşteptat, cauzând astfel o naştere prematură – un copil care se naşte prea devreme sau prea mic.

Alimentaţia deficitară este o altă posibilă cauză a gingivitei de sarcină, ceea ce înseamnă că, pe lângă posibile probleme de sănătate pentru tine şi copilul tău, există şansa ca organismul tău să genereze mai multă placă bacteriană decât de obicei, care îţi va irita gingiile, mult mai vulnerabile acum.

De aceea, este foarte important ca în perioada sarcinii să acorzi o atenţie mărită igienizării zilnice a dinţilor: periajul de cel puţin două ori pe zi, câte două minute minimum, precum şi folosirea aţei dentare sunt esenţiale.

Menţine un regim alimentar variat de fructe proaspete, legume cu frunze verzi, carne şi cereale integrale pentru a oferi dinţilor şi gingiilor exerciţiile fizice necesare şi pentru a furniza organismului vitaminele şi mineralele esenţiale pentru sănătatea dentară.Aportul adecvat de vitamina C este deosebit de important pentru prevenirea gingivitei de sarcină.

Cum recunoşti simptomele gingivitei de sarcină?

Gingivita de sarcină se manifestă prin gingii roşii, inflamate, sângerări la periaj, miros urât şi, în stadii mai avansate, durere sau dinţi cu mobilitate.

Atenţie, ea se poate agrava, dând naştere unor tumori necancerigene numite granuloame piogenice, ca urmare a acumulării de placă bacteriană. De obicei, acestea dispar după naştere.

Cum se tratezază gingivita de sarcină?

Tratamentul stomatologic profesionist este esenţial. Prima direcţie – îndepărtarea plăcii bacteriene prin periaj profesional şi detartraj la dentistul tău. Restul cade în sarcina ta – detartrajul trebuie urmat de un periaj dentar corect, şi de menţinerea unei igiene orale riguroase pe toată durata sarcinii.

În fiecare miercuri, Dr. Orania Caleşu, medic dentist în cadrul clinicii Dental Place, îţi răspunde la întrebări. Postează întrebarea, sub acest articol, iar după ora 17.00 vei primi răspuns!

Sursa