Există o categorie de persoane care prezic schimbările de vreme mai bine decât orice meteorolog, fiindcă înainte de a veni frigul şi ploile, apar durerile de articulaţii. Ei bine, aceste dureri nu sunt deloc o banalitate şi necesită monitorizare constantă din partea unui medic specialist.
Medicul Vlad Predescu, doctor în ştiinţe medicale şi şeful secţiei de Ortopedie şi Traumatologie al Spitalului Euroclinic, ne-a dezvăluit la Adevărul Live secretele celor mai noi proteze de genunchi, personalizate – „croite“ pe particularităţile fiecărui pacient în parte. Vom vorbi, în plus, despre implantul de genunchi şi despre beneficiile acestuia.
Cât costă intervenţiile performante la nivelul articulaţiilor şi cât de mult acoperă statul am aflat, de asemenea, de la dr. Predescu.
"La iniţitiva unor oameni sufletişti, am efectuat o operaţie de protezare pro bono. Pacienta avea articulaţia genunchiului extrem de afectată şi ea nu se mai putea deplasa. Se afla de un an şi jumătate pe lista de aşteptare a spitalelor de stat. Un genunchi era funcţional, iar celelalalt era extrem de distrus şi ea era legată de un scaun cu rotile. În cazul ei trecerea timpului ar fi fost extrem de dăunătoare, era pe punctul de a-i fi distrusă şi proteza de la celălalt picior", a precizat chirurgul încă de la începutul discuţiei.
De ce a crescut numărul persoanelor care au nevoie de proteze?
A crescut această nevoie, deoarece a crescut nevoia de deplasare a oamenilor. Patologia este frecventă, dar suntem din ce în ce mai conştienţi de ea. Începem să nu mai acceptăm infirmităţile induse de ea. Nu e normal să te doară genunchiul şi să accepţi să mergi în baston sau într-un scaun cu rotile. Noi ca medici trebuie să le venim în ajutor.
Sunt scumpe protezele?
Listele de aşteptare sunt lungi, pentru că protezele nu sunt ieftine. Casa Naţională de Asigurări nu le poate acoperi pe toate, imediat. Pe de altă parte nici nu sunt suficienţi specialişti ortopezi care să poată face aceste intervenţii. Altfel, intervenţia este destul de costisitoare. Probabil, câteva mii de euro costă protezare în mediul privat. Costul mediu al unei proteze este de aproximativ 1.500 de euro. Dacă ar fi să ne comparăm cu Anglia, lista de aşteptare în spitalele private e de 3-6 luni, iar în cele de stat, care au tradiţie, e de 1-2 ani.
De ce unele persoane simt schimbările vremii?
Este vorba de artroză, uzura cartilajului articular. Se ajunge la aceea ce numim frecarea os pe os. Mult înainte de acest fenomen, pacienţii simt schimbările vremii. Principalul semn al artrozei, pe lângă această meteosensibilitate, este durerea articulară, legată de mişacare. Apoi, este mărirea şi inflamarea articualţiei, e o iritaţie a articulaţiei. E vorba de "apa la genunchi". Este o reacţie de apărare a genunchiului, care încearcă să lubrifieze articulaţia, dar care e exagerată şi generează durere.
Artroza începe la pacienţi din ce în ce mai tineri. Avem şi pacienţi de 40 de ani. De regulă, sunt persoane care sigur au avut un accident în antecedente. La persoanele de peste 60 de ani, artroza este primitivă, cauzată de uzură.
Cea mai mică vârstă la care am protezat pacienţii a fost de 40 de ani. Erau pacienţi cu artrită reumatoidă. Este o afecţiune care distruge progresiv articulaţiile. Aceşti pacienţi ajung să aibă câte două protezări de genunchi şi două protezări de şold, sunt adevăraţi roboţei.
Genunchiul sănătos nu doare, poate doar ocazional şi dacă poţi lega acest lucru de un efort deosebit. Altfel, durerea este un semn că ceva nu e în regulă şi trebuie investigată problema. Artroscopia este o modalitate simplă prin care putem "repara" leziunile incipiente.
Se poate reface cartilajul articular?
Da, cu ajutorul medicinei regenerativae. Se pot introduce celule stem din genunchi şi se dupun pe defectul din cartilaj. Acele celule încep se dezvolte şi să refacă zonele afectate la nivelul cartilajului. Aici este marea artă în chirurgia genunchiului. Fiecare genunchi este diferit. Protezarea este ultimul pas care se face în salvarea articulaţiei. Deocamdată nici cea mai performată proteză nu poate reface mişcarea genunchiului.
Protezarea se poate face chirurgical, în mod clasic sau prin tehnica de navigaţie. Proteza se aplică cu ajutorul unui ciment biologic. După operaţie, pacientul poate merge fără probleme. Decizia tipului de implant aparţine chirurgului. Nu suntem deocamdată forţaţi să acceptăm cel mai ieftin implant.
Cât ţine o proteză?
Unele ţin 10 ani, altele 15 sau toată viaţa. Statisticile vorbesc de o durată de supravieţuire a protezelor la 15 ani într-o proporţie de 90%. Pentru implantarea unei proteze, ortopedul foloseşte 7-8 truse de instrumente, pentru efectual diverse gesturi chirurgicale. Proteza nu se pune după ochi. Ea se pune în funcţie de reperele anatomice ale fiecăuri genunchi în parte. În timpul intervenţiei chirurgicale noi suntem obligaţi sau tindem să respectăm anumite unghiuri specifice fiecărui genunchi, pe care noi trebuie să le măsură, să le depistăm şi să încercăm să ne apropiem cât mai mult de anatomie. Folosind toate aceste intrumente, rata de implantare corectă, în mâinile chirurgilor cu experienţă, este undeva de 75-80%. Atâta se poate prin procedura de implantare clasică. Avantajul navigaţiei este că sporeşte rata de implantare corectă. Protezarea personalizată este şi mai bună, deoarece reduce timpul dedicat intervenţiei, comparativ cu intervenţia cu ajutorul navigaţiei. Pentru protezarea personalizată se face un RMN al întregului membru ce trebuie protezat, datele colectate se trimit în SUA, unde sunt intrepretate de un program de inginerie biomecanică, astfel încât proteza creată este mult mai aproape de ceea ce are nevoie pacientul. Este o proteză fix pe novoile pacientului, concepută să se potrivească la milimetru.
Cât durează o protezare?
În mâini antrenate o intervenţie durează o oră - o oră şi jumătate. Prin protezarea personalizată, această intervenţie scade sub o oră. Important este că rata de succes a intervenţiei prin protezarea personalizată creşte la 90%.
La cât timp poate pune piciorul în pământ un pacient?
La 48 de ore după operaţie, toată lumea merge, în cadru. Avem pacienţi care la două săptămâni au renunţat la cadru şi la baston. Avem pacienţi care joacă tenis, care merg pe bicicletă şi noi încurajăm aceste lucruri. Avem pacienţi care ne-au cerut chiar permisiunea de a schia.
Medicul chirurg Vlad Predescu, de vorbă cu jurnalista Andrada Floria în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea
